Catedra Ştiinţe Sociale ocupă un loc deosebit în istoria Universităţii de Stat din     Tiraspol (UST). Ea a fost fondată în 1992, în urma acţiunilor secesioniste din Transnistria, care au forţat colectivul celei mai vechi instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova să se refugieze în municipiul Chişinău. Până în 1992, în cadrul Institutului Pedagogic din Tiraspol funcţionau mai multe catedre de ştiinţe sociale, printre care: Catedra Istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice (PCUS), condusă de conferenţiarul Ivan Arsentievici Kotenko, iar apoi de Visarion Filipovici Zuza; Catedra Comunismului Ştiinţific condusă de conferenţiarul Aleksei Kirilovici Vetlughin, Catedra Economia Politică condusă de dr. hab. Vasili Timofeivici Gurov, apoi de conferenţiarul Ion Sanalati; Catedra Istoria Doctrinelor Politice în frunte cu conferenţiarul Mihail Nicolaevici Laur şi Catedra Filosofie în frunte cu dr. hab. Nicolae Gheorghevici Mihai, iar ulterior de conferenţiarul Ştefan Levinţa.

După dezintegrarea URSS, catedrele Istoria PCUS, Comunismul Ştiinţific, şi-au suspendat activitatea, iar Catedra Istorie şi Politologie, Catedra Economia Politică şi Catedra Filosofie şi-au schimbat conţinutul programelor de studii, punând la bază reflectarea proceselor reale ale societăţii şi depolitizarea ştiinţelor sociale. Colaboratorii catedrei au drept obiectiv de a forma la studenţi o viziune clară despre lume, o atitudine critică faţă de fenomenele vieţii societăţii, să explice ştiinţific esenţa transformărilor economice şi social-politice.

În procesul de învăţămînt studenţii evidenţiază legităţile de bază ale dezvoltării societăţii, istoria gândirii universale şi naţionale, problemele educaţiei etico-estetice, politice, economice, juridice etc.

În cadrul catedrei îşi desfăşoară activitatea colaboratorii cu experienţă conferenţiarii Ştefan Levinţa, Petru Donţoi, Mihai Laur, Ion Sanalati, Valentin Constantinov, Rodica Maistru, conferenţiarul interimar Aurelia Felea, lectorul superior Vasile Creţu şi tinerii specialişti Natalia Ţârdea, Valeriu Harabara, Aurelia Covalschi, Maria Diacon, Lilia Ţurcan şi Ilie Gulica. Ultimilor li se acordă asistenţa necesară formării lor teoretice şi pedagogice.

Trebuie să menţionăm că în cadrul aceleiaşi catedre au activat conferenţiarii Visarion Zuza, Dumitru Marinescu şi Vasile Onicov, lectorii superiori Grigore Bârşa şi Lidia Garaba.

Catedra cuprinde 16 discipline, printre care: Filosofia şi Istoria Filosofiei, Integrarea Economică Europeană, Politologia, Bazele Statului şi ale Dreptului, Istoria Culturii şi Culturologia, Istoria, Logica, Sociologia, Civilizaţia Europeană etc.

Activitatea didactică

Membrii catedrei participă la organizarea activităţii didactice. În anul jubiliar, au fost redactate programele analitice de studii la toate disciplinele catedrei. Pentru studenţii de la secţia cu frecvenţă redusă au fost elaborate lucrări metodice pe discipline. În acest sens, se evidenţiază conferenţiarii universitari Ştefan Levinţa, Petru Donţoi, Rodica Maistru şi Valentin Constantinov. De asemenea, au fost alcătuite lucrările: Gândirea social-politică şi filosofică din Moldova (autor –Ştefan Levinţa), Ghid didactic la filosofie (autor – Rodica Maistru), Didactica predării istoriei (autor – Valentin Constantinov), Ghid la macroeconomie (autor – Nicolae Ouş), suport de curs la Istoria filosofiei (autori-Petru Donţoi, Ştefan Levinţa).

         În plus, şeful catedrei, conferenţiarul universitar Ştefan Levinţa, a publicat o serie de materiale didactice cu tematică filosofică: Filosofia ca obiect de studiu, Materia şi existenţa, Conştiinţa, originea şi esenţa ei, Dezvoltarea gândirii filosofice în Moldova ş.a.

O atenţie deosebită se acordă formării continue a colaboratorilor. Profesorii cu experienţă frecventează sistematic orele tinerilor colaboratori şi le acordă asistenţa teoretică şi metodică necesară.

Colaboratorii catedrei participă la simpozioanele organizate atât în cadrul universităţii, cât şi în afara acesteia. De exemplu, la conferinţa ştiinţifică Procesul de democratizare a Moldovei la etapa actuală au fost abordate problemele economice, social-politice şi filosofice din Republica Moldova. Au fost analizate programele formaţiunilor politice din Republica Moldova, problemele de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. În acest sens, prezintă interes materialele colaboratorilor Ion Sanalati, Petru Donţoi, Ştefan Levinţa, Rodica Maistru şi Vasile Creţu.

În cadrul şedinţelor catedrei, care se organizează o dată pe lună, se analizează diverse probleme privind procesul de studii: procesul Bologna, calitatea studiilor, participarea studenţilor la seminare şi conferinţe ştiinţifice etc. Se examinează textele prelegerilor, se formulează recomandări metodice cu privire la organizarea controlului calităţii lucrului de sine stătător al studenţilor, ţinându-se cont de specificul acesteia la secţia cu frecvenţă redusă. Se înaintează propuneri cu privire la perfecţionarea procesului de studii, modificarea programelor analitice de studii pe discipline, atitudinea profesorilor şi a studenţilor faţă de evenimentele principale din Republica Moldova şi din lume.

Colaboratorii catedrei prezintă sistematic rapoarte despre activităţile lor teoretice şi didactice, strategiile privind organizarea activităţii ştiinţifice a studenţilor, impulsionarea celei sociale a acestora.

Cercul de investigaţii sociologice

Cercul de investigaţii sociologice, coordonat de conf. univ. dr. Ştefan Levinţa, funcţionează din 1992 şi antrenează în activitatea sa studenţi ai tuturor facultăţilor de la secţia de zi şi cea cu frecvenţă redusă. Studenţii participă la organizarea cercetărilor sociologice, elaborarea anchetelor, efectuarea sondajelor, analiza şi sistematizarea materialului în funcţie de problemele chestionate. Investigaţiile vizează aspecte cu privire la procesul de studii şi căile de perfecţionare a acestuia.

Investigaţiile sociologice contribuie la ameliorarea procesului de studii

Un interes deosebit în activitatea cercului prezintă astfel de aspecte: cauzele inactivităţii sociale a multor tineri, modalităţile de ameliorare a procesului de instruire, modalităţile de impulsionare a participării studenţilor în viaţa societăţii şi universităţii. În acest scop, se organizează mese rotunde şi şedinţe ale grupelor de interese. În cadrul lor, sunt abordate materialele anchetelor şi se propun variante concrete de îmbunătăţire a situaţiei. Rezultatele anchetelor se utilizează la aprecierea activităţii unor profesori care îşi permit să comită abateri de la normele deontologice. Astfel, ancheta Profesorul în viziunea studentului a constituit obiectul discuţiei la una din şedinţele Senatului UST, având consecinţele de rigoare.

Importante sunt investigaţiile privind indiferenţa în mediul tinerilor, atitudinea acestora faţă de procesul de democratizare din Republica Moldova. Rezultatele sondajelor demonstrează că pasivitatea tineretului este rezultatul frustrării acestuia în diverse forme sociale, începând de la familie şi terminând cu instituţiile administraţiei publice centrale.

Rezultatele investigaţiilor sociologice contribuie la relevarea unor încălcări în mediul profesorilor şi al studenţilor: cazuri de corupţie, incompetenţă, ignoranţă etc. Informaţia acumulată este analizată minuţios şi remisă administraţiei universităţii.

Cercul de Istorie

Încă în anul de studii 2003–2004, în cadrul Facultăţii de Geografie a Universităţii de Stat din Tiraspol, a fost deschisă specializarea geografie-istorie. Problemele de studiu interdisciplinar au trezit un viu interes în rândul studenţilor. Profesorii au susţinut cu entuziasm deschiderea unui cerc de istorie. Astfel, din 2005, în cadrul specializării geografie-istorie funcţionează cercul de istorie.

Cercul şi-a propus abordarea unei tematici extrem de largi – istoria locală, istoria naţională, studierea vestigiilor arheologice descoperite în preajma aşezărilor de baştină ale studenţilor, istoria universală, istoria mentalităţilor ş.a. Până în prezent, cercul a avut trei preşedinţi: Ion Dudcă, Diana Braga şi Jana Doloşcan. Grupul îşi ţine şedinţele lunar. În cadrul unei şedinţe sunt prezentate câte trei comunicări. Se organizează deseori excursii la locurile istorice din Republica Moldova, precum Orheiul Vechi.

Activitatea cercului a înregistrat rezultate importante chiar de la bun început. Astfel, în 2006, studentul Ion Secu a descoperit obiecte aparţinând Culturii Cucuteni–Tripolie în satul de baştină – Temeleuţi, raionul Călăraşi. Ulterior, s-a constatat că această aşezare nu era cunoscută specialiştilor. Astfel, contribuţia studentului nostru este importantă în apariţia pe harta arheologică a Republicii Moldova a unei noi aşezări a acestei culturi spectaculoase.

Cercul de istorie a înregistrat rezultate apreciabile chiar din primii ani de activitate

Studenţii de la specializarea geografie-istorie Ion Dudcă, Vadim Cujba, Diana Braga, Ion Secu, Jana Doloşcan, după ce au prezentat materiale interesante în cadrul cercului, au fost apreciaţi în cadrul conferinţelor studenţeşti. Apariţia revistei „Axa”, de asemenea, a constituit un moment important în activitatea cercului. Redactorul-şef al revistei, lectorul superior Valeriu Harabara, este unul dintre coodonatorii cercului. „Axa” a publicat studii ale membrilor cercului de istorie Vadim Cujbă, Rodica Sârbu, Victor Guşan, Diana Braga, Jana Doloşcan, Dorina Onica, Olga Iosif, Ana Mogâldea.

Actualmente, studenţii elaborează un repertoriu documentar, în care se pune accentul pe reflectarea descoperirilor arheologice de pe teritoriul Republicii Moldova.

Sunt iniţiate astfel de proiecte precum crearea arhivei „O samă de cuvinte”, unde să fie adunate mărturiile celor care au trecut prin diferite încercări ale trecutului. O altă preocupare a cercului reprezintă realizarea unui site în care să fie plasate materialele studenţilor. Până în prezent, cercul de istorie a realizat proiecte importante care contribuie la studierea / cunoaşterea istoriei  naţionale.