Cercetările în cadrul profilului au început odată cu fondarea facultăţilor Geografie şi Agrobiologie, a doua fiind denumită ulterior Facultatea de Biologie şi Chimie. Rezultatele cercetărilor în primele decenii de existenţă a facultăţilor sunt legate de numele savanţilor M. Radul, M.Todică, D.Onilov, E.Nirca, N.Agasieva, A.Baranovschi, A.Bogatschi, G.Ivanov, T.Roşco, M.Iaroşenco, I.Şrira, T.Şceglov şi alţii.

Meritul primilor promotori ai activităţilor de cercetare ştiinţifică este marcat şi de pregătirea cadrelor de înaltă calificare şi a infrastructurii pentru desfăşurarea procesului investigaţional. Actualmente în cadrul profilului activează circa 50 de cercetătrori. Cercetările ştiinţifice în cadrul profilului sunt orientate în următoarele direcţii:

- evoluţia şi dezvoltarea geobioecosistemelor pe teritoriul Republicii Moldova, în special reconstituirea condiţiilor de mediu în mezozoi-cainozoi;

- studii geoeconomice şi probleme geodemografice ale teritoriului Republicii Moldova;

- studierea resursele naturale ale Republicii Moldova, valorificarea raţională a acestora pentru dezvoltarea durabilă;

- elaborarea hărţilor digitale şi crearea bazei de date pentru evidenţierea potenţialului resurselor naturale şi protecţia lor;

- monitoringul biodiversităţii în protecţia şi utilizarea raţională a resurselor naturale, inclusiv studiul genetic în  ameliorarea plantelor, tehnologii noi în fitotehnie şi în protecţia mediului ambiant;

- studierea problemelor actuale ale reproducerii amfibienilor în ecosistemele silvice ale Republicii Moldova;

- selecţia şi ameliorarea plantelor;

- determinarea calităţii producţiei legumicole;

- studierea fondului genetic de cultură a plantelor;

- rezervele funcţionale ale organismului.

Ceremonia de conferire a titlului Doctor Honoris Causa dlui Ioan Donisă,

profesor al Universităţii „Al.I.Cuza” din Iaşi

Dintre rezultatele mai importante din perioada de după evacuarea în Chişinău în cadrul profilului am putea menţiona:

În baza studiului organismelor nevertebrate din depozitele cenomaniene de pe Platforma Moldovenească şi a regiunilor limitrofe au fost evidenţiate asociaţii de organisme caracteristice pentru etapele transgresive şi regresive. Aceasta a permis de a reconstitui evoluţia bionomiei bazinelor în cenomanian.

În rezultatul studiului asociaţiilor faunistice din siturile situate la acelaşi nivel stratigrafic au fost evidenţiate complexele faunistice caracteristice pentru Subetajul Basarabian (Petricani, Calfa, Varniţa) şi Hersonian (Căinari şi Pocşeşti). După scara stratigrafică a formaţiunilor continentale vârsta complexelor faunistice ale Basarabianului este determinată ca Valesianul inferior (zona MN9), iar a Hersonianului – Valesianul superior (zona MN10)

Complexele faunistice evidenţiate au fost caracteristice pentru paleobioprovincia Europei de Est. Evoluţia teriofaunei în această bioprovincie a fost determinată de evenimentele geologice ce s-au manifestat pa platforma Moldovenească, care au contribuit la modificări în mediul natural în miocenul tardiv.

În dinamica învelişului vegetal, funcţie de evoluţia climatului  din Holocen, în ţinutul cercetat, extinderea peisajului de silvostepă se înregistrează în fazele de evoluţie catatermă (de răcire şi ameliorare a umidităţii), pe cînd în fazele de evoluţie anatermă (de încălzire şi uscăciune moderată), se atestă o creştere a temperaturilor medii ale lunilor iulie, ianuarie şi celor anuale precum şi o scădere a cantităţii medii anuale de precipitaţii, adică o aridizare moderată a climatului care a condiţionat extinderea peisajului fitogeografic de stepă xerofită;

Cele mai evidente maxime climatice  în decursul Holocenului  pentru Platforma Moldovenească sunt semnalate în faza tîrzie a perioadei Atlantice (AT-3); în faza mijlocie a perioadei Subboreale (SB-2); în perioada Subatlantică (SA) cu circa 1900 – 2000 ani în urmă;  precum şi în “micul optim climatic”, maximul cu circa 1000 ani în urmă

Au fost cartografiate reţelele cartografice ale bazinelor râurilor Cubolta, Căinar şi cursului superior al râului Răut, fiind măsurate caracteristicile morfometrice, în special cele care se referă la lungimea segmentelor de râuri de diferite ordine, numărul acestora şi suprafeţele bazinelor de recepţie. Cercetările au fost direcţionate pe două repere de timp, 1913 şi 1986, utilizându-se hărţile topografice la scară mare ce reflectă situaţia drenajului şi a componentelor mediului înconjurător. S-a apreciat rolul factorilor de mediu, ca caracterul structurii geologice, relieful, precipitaţiile, gradul de acoperire a suprafeţelor cu vegetaţie şi activitatea omului în acest spaţiu. Factorii respectivi au determinat extinderea rapidă sau au reţinut dezvoltarea reţelei de râuri din bazinele studiate.

Conferinţa ştiinţifică studenţească la Catedra Biologie animală, ediţia a59-a, 2010

În rezultatul documentării materialelor bibliografice, de arhivă şi a celor aerospaţiale, se efectuează delimitarea principalelor etape în evoluţia construcţiei reţelei de căi rutiere, se determină densitatea unor structuri teritoriale componente ale sistemei şi intensitatea parcursului de mărfuri şi de pasageri, evoluţia mijloacelor rutiere de transport. Materialele obţinute permit efectuarea unor lucrări de modelare a reţelelor regionale şi raionale de transport rutier, modificările posibile în ele.

- A fost analizată evoluţia raporturilor „organizarea ramurală” – „organizarea teritorială” şi stabilit impactul activităţilor umane în domeniul industriei, agriculturii, transporturilor, relaţiilor economice.

- Conform informaţiei geochimice a stratului de zăpadă s-au stabilit zonele de impact ale centralelor termoelectrice din Chişinău. S-au stabilit factorii care contribuie la dispersarea poluanţilor în atmosfera urbană. În prima cercetare se face o analiză a proceselor de consum de substanţe, legate de producerea bunurilor materiale, care:  consumă ori necesită consum de energie; de la centrele de producere a mărfurilor se emană substanţe poluante; materia primă şi energia sunt importante în ecosistemele urbane. Astfel, ecosistemele urbane se evidenţiază ca nişte sisteme heterotrofe, deschise.

Analiza stării calităţii aerului atmosferic în cele mai principale oraşe ale republicii denotă, că  principalii ingredienţi nocivi sunt substanţele emanate de la mijloacele de transport cu motoare cu ardere internă: CO₂, SO₂, benz(a)pirena, funinginea, e.c.t. Rolul obiectelor staţionare în poluarea aerului este redus.

S-au efectuat experienţe în obţinerea şi descrierea hibrizilor distanţi F1 dintre tomatele semispontane L. esculentum var. racemigerum şi L. esculentum var. pimpinellifolium şi tomatele de cultură L. esculentum (soiurile Narvic şi Novicioc) selectîndu-se formele roditoare şi rezistente la arşiţă a hibrizilor F7-F8 intraspecifici. Unele forme care au fost selectate după rezistenţa la frig conform metodelor de laborator au dat dovadă de rezistenţă şi pe teren liber (fiind semănate primăvara devreme direct în câmp). Evaluarea genofondului tomatelor s-a efectuat după o serie de indici utilizaţi de comunitatea europeană pentru ameliorarea plantelor de cultură.

Ceremonia de conferire a titlului Doctor Honoris Causa dlui Teodor Furdui,

academician al Academiei de Ştiinţe Moldovei

S-a stabilit, că caracterul amplitudinii şi frecvenţei ritmurilor electroencefalografice în timpul stresului informaţional la studenţi denotă particularităţi adaptive individuale în dependenţă de rezervele funcţionale şi de volumul informaţional.  Electrostimularea  transcranială  stimulează adecvat structurile endorfinergice, contribuie la formarea şi consolidarea mecanismelor de apărare ale creierului, fapt ce vizează activarea şi utilizarea rezervelor psihofiziologice individuale, stabilite evolutiv.