În primii ani de dezvoltare a Institutului Pedagogic din Tiraspol (1930-1935) cursurile de chimie generală şi anorganică, chimie analitică şi organică erau incluse în cadrul Catedrei de biologie. Ele au fost predate de doctorul în ştiinţe V.S. Benzan şi lectorul A.C. Ghergheligiu. În luna august 1937 a fost înfiinţată Catedra de chimie. Primul ei conducător a fost profesorul Vsevolod Bogatski. Chimia generală era predată de doctorandul Xenia Radul şi lucrările de laborator la chimia analitică se realizau de studenţi sub conducerea asistentei T.C. Roşco.

În perioada evacuării în oraşul Buguruslan, regiunea Orenburg (1941-1944) toate disciplinele chimice au fost încadrate în Catedra de ştiinţe ale naturii şi erau predate de un singur lector superior, Fedora Frunze.

În august 1944, Institutul Pedagogic de Stat a revenit acasă, a fost restabilită Catedra de chimie, fiind alcătuită din profesori relativ tineri ca Xenia Radul (chimie generală şi anorganică), Moisei Faierştein (chimia analitică şi chimia fizică) şi Eugen Nirca (chimia organică). În luna iulie 1949 a fost ales prin concurs şef al catedrei profesorul universitar Alexandru Camenev. În afară de A. Camenev, la catedră mai activau lectorii superiori Frida Leibman (fosta profesoară de chimie la şcoala pedagogică din Balta), Moisei Faierştein - chimia generală şi fizică, Eugen Nirca - chimia analitică, organică, biologică şi şeful catedrei.  În cadrul catedrei a fost organizat doctoratul la care îşi făceau studiile Dumitru Batîr, iar mai tîrziu - Zoia Filipova şi Alexandru Cociorva. După plecarea la Kiev a profesorului Alexandru Camenev în anul 1952, şef al catedrei a fost numit prin ordinul rectorului Eugen Nirca.

Mai tîrziu, funcţia de şef al catedrei au deţinut-o Tudor Rusu şi Moisei Faierştein. În  legătură cu creşterea numărului de studenţi la cele trei secţii ale Facultăţii de biologie şi chimie, fiind introdusă chimia drept disciplină de studiu la Facultatea de geografie, fizică şi matematică, a crescut  în mod substanţial numărul de ore şi, respectiv, corpul profesoral-didactic, unde activau de acum 15 specialişti, avînd drept invitaţii la catedră academicienii Antonie Ablov, Iurie Lealicov, prof. Mihail Cherdivarenco ş.a.

Au susţinut doctoratul foştii absolvenţi Dumitru Batîr, Tudor Rusu, Moisei Faierştein şi Alexandru Cociorvă, care s-au inclus activ în munca didactică. Îşi încep activitatea Daniil Purcel şi mulţi lectori tineri: Alexandru Jamba, Ecaterina Rudenco, Antonina Rîbac, Raisa Caţer etc.

Colectivul Catedrei de chimie obţine anumite succese la Catedra compuşilor coordinativi (Dumitru Batîr, Tudor Para), istoria teoriei atomomoleculare (Moisei Faierştein), teoria adsorbţiei (T. Rusu), metodica predării chimiei (Alexandru Cociorva, Danil Purcel, Eugen Nirca, Tatiana Truşkovskaia).

Au primit recomandare la doctorantură din partea catedrei mai mulţi absolvenţi ai Facultăţii de biologie şi chimie care au manifestat interes deosebit faţă de ştiinţele chimice şi faţa de formarea continuă în învăţămînt preuniversitar, profesori şcolari îşi ridică nivelul teoretic şi măiestria didactică. Permanent pe lîngă Catedra de chimie funcţionează un seminar al profesorilor chimişti din oraş şi raioane, unde erau rezolvate problemele stringente în vederea aprofundării cunoştinţelor didactice teoretice şi practice. În domeniul respectiv au fost depuse eforturi pentru organizarea olimpiadelor republicane şi raionale.

Catedra de chimie a căpătat o dezvoltare mai amplă în ultimele două decenii. Fiind refugiaţi la Chişinău în anul 1992, în legătură cu conflictul transnistrean, membrii catedrei au întreprins măsuri de rigoare pentru crearea bazei materiale moderne, asigurarea cu mobilier adecvat a laboratoarelor, instalarea utilajului modern, amenajarea sălilor de calculatoare etc. În perioada de referinţă s-a majorat esenţial numărul specialiştilor.

Au fost deschise noi specialităţi: chimie, chimie şi fizică, chimie şi biologie; la secţia cu frecvenţă redusă – specialitatea chimie.

Colectivul catedrei întruneşte specialişti cu experienţă didactică bogată, cu o deosebită măiestrie formează în auditoriile şi laboratoarele catedrei specialişti performanţi. Numărul discipolilor catedrei este impunător. Mulţi dintre absolvenţi şi-au ales calea spre ştiinţă, devenind savanţi bine cunoscuţi în lumea ştiinţifică. Unul dintre ei este Ion Bulhac. Prin munca perseverentă a devenit doctor habilitat în chimie, profesor universitar, şef de laborator, conducător şi îndrumător al unei serii întregi de doctoranzi. Exemple de felul acesta sînt mai multe.

 Membrii catedrei Chimie, 2010

Pregătirea didactico-profesională nu se limitează numai la orele auditoriale – prelegeri şi ore de laborator. O astfel de pregătire a specialiştilor ar fi foarte îngustă, unilaterală şi chiar lipsită de „sorţi de izbîndă”. Procesul ce decurge pe făgaşul învăţămîntului a fost, este şi va fi multilateral. El constă dintr-o serie întreagă de activităţi. Fiecare membru al catedrei dirijează prin activitatea sa de zi cu zi, în mod competent, activitatea studentului. Conform Procesului de la Bologna pregătirea specialiştilor se înfăptuieşte pe cicluri.

Absolvenţii primului ciclu, pasionaţi de ştiinţă în scopul aprofundării capacităţilor cognitive, a abilităţilor şi performanţelor lor continuă studiul şi la ciclul doi. În această privinţă la catedră s-a creat o bună tradiţie.

Programa de studii este alcătuită în aşa fel, încît problema pusă în discuţie să corespundă cerinţelor actuale. Astfel de specialişti sînt competitivi pe piaţa muncii. Pregătirea în cadrul masteratului, bineînţeles, merită o atenţie deosebită.

La catedră se organizează tradiţional şi se desfăşoară cursuri de reciclare a profesorilor de chimie din instituţiile preuniversitare. De fiecare dată sînt puse în discuţie întrebări ce pot fi de un real folos în activitatea profesională a cadrului didactic. Corpul didactic întreprinde măsuri pentru editarea unor serii întregi de lucrării didactico-ştiinţifice destinate studenţilor. De rînd cu veteranii catedrei, activează şi tineri specialişti. De menţionat că rezultatele ştiinţifice ale lor sînt îmbucurătoare. Ei participă sistematic la diverse simpozioane şi conferinţe atît naţionale, cît şi internaţionale. Succesele lor sînt înalt apreciate la noi în ţară, precum şi peste hotare. Ei vor duce mai departe ştafeta catedrei.

Actualmente, colectivul catedrei este preocupat de implementarea de mai departe şi realizarea cerinţelor Procesului de la Bologna.

În prezent, catedra activează în următoarea componenţă: doctor conferenţiar universitar Grigore Filip - şef catedră (chimia organică, sinteza organică); doctor conferenţiar universitar Eduard Coropceanu (chimia anorganică, didactica chimiei); doctor conferenţiar universitar Tidel Şonţovoi (chimia analitică, tehnologia chimică); doctor conferenţiar universitar Tudor Para (chimia anorganică, sinteza anorganică); doctor conferenţiar universitar Eugenia Melentiev (chimia anorganică, compuşi coordinativi); doctor conferenţiar universitar Elena Gorincioi (chimia fizică, chimia biologică); lector superior Lidia Calmuţchi (chimia anorganică); lector superior Sergiu Codreanu (chimia analitică); asistent universitar Ion Arsene (chimia fizică).

Direcţiile principale de cercetări ştiinţifice în cadrul catedrei sînt chimia compuşilor coordinativi, chimia terpenoidelor, didactica chimiei şi audiţul calităţii mediului ambiant.

Au fost elaborate metode de sinteză a unei serii de mono- şi bis-dioximaţi ai Co(III), care conţin în calitate de liganzi axiali diverse molecule organice. Compoziţia, structura şi particularităţile comportamentale au fost studiate cu ajutorul metodelor fizice contemporane. Un interes deosebit îl prezintă sinteza dioximaţilor heterometalici, în care molecula complexului este constituită din poliedre heteronucleare. Includerea în cadrul complecşilor a metalelor de natură diferită (de tip s şi d) condiţionează apariţia structurilor supramoleculare (complecşi ai rodiului, paladiului), în care sînt prezente variate interacţiuni intermoleculare, ce generează o arhitectură inedită cu particularităţi netriviale.

Obţinerea complecşilor binucleari (ai cobaltului, cuprului, zincului, cadmiului) deschide calea spre o clasă de dioximaţi cu compoziţie şi proprietăţi deosebite.

Arhitectura moleculară deosebită, împachetarea orginală a moleculelor în cristal, formarea golurilor intermoleculare în care pot fi înglobate moleculele diferiţilor solvenţi sporeşte interesul faţă de aceste materiale din punctul de vedere al domeniilor de aplicare practică. Obţinerea di- şi polimerilor metalelor tranziţionale, care manifestă proprietăţi optice deosebite, deschide noi perspective de utilizare a lor.

Introducerea unor dioximaţi în calitate de adaos în mediul nutritiv al unor tulpini de fungi (Aspergillus, Rhizopus, Penicillium) scoate în evidenţă proprietăţile de biostimulatori, stabilizatori şi acceleratori ai proceselor enzimogenetice. În baza rezultatelor obţinute au fost înregistrate 4 brevete de invenţie.

Rezultatele sînt publicate în reviste internaţionale: Неоргaническая Химия, Координационная химия, Кристаллография, Журнал структурной химии (Rusia),  Analele Ştiinţifice ale Universitar “AL.I. Cuza”, Buletinul Instit. Politehnic din Iaşi (Iaşi, România), Acta Crystallographica, Inorganica Chimica Acta, Crystal Growth & Design etc.

Materialele au fost prezentate la diverse conferinţe internaţionale (România, Ucraina, Rusia, Polonia, Germania, Marea Britanie, Elveţia, Italia, Israel).

În baza rezultatelor expuse la saloanele de invenţii internaţionale au fost obţinute 4 medalii de aur: Geneva, Elveţia - 2; Sevastopol, Ucraina – 1; Iaşi, România - 1.

În anul 2008 a fost decernat Premiul Tineretului în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii (Ministerul Educaţiei).

Războiul din 1941-1945 impune comasarea Institutului Pedagogic din Tiraspol cu cel din Chişinău, evacuarea în regiunea Orenburg (pe atunci Cikalov) şi instalarea lor în clădirea unei şcoli primare din oraşul Buguruslan. În condiţii dificile, cu un număr redus de profesori şi studenţi, Institutul Pedagogic Moldovenesc, cum i se spunea atunci, încerca să reia activitatea didactică şi cea de cercetare. În cadrul Facultăţii de biologice şi chimie toate disciplinele chimice au trecut la Catedra de ştiinţe ale naturii condusă de doctorul în biologie, conferenţiarul Mihail Iaroşenko (1941-1944).

Catedra de chimie a întreprins un salt vertiginos în ultimele două decenii. Fiind refugiaţi la Chişinău în anul 1992, în legătură cu conflictul transnistrean, membrii catedrei au întreprins măsuri  de rigoare creării unei baze materiale moderne (laboratoare, mobilier de laboratoare, utilaj modern, sală de calculatoare etc.).

În perioada de referinţă, numărul specialităţilor s-a majorat esenţial. Au fost deschise noi specialităţi şi anume: chimia, chimia şi fizica, chimia şi biologia, la secţia cu frecvenţă redusă – specialitatea chimie.

Colectivul catedrei întruneşte specialişti cu experienţă didactică bogată, cu o deosebită măiestrie „creşte” şi „cultivă” în auditoriile şi laboratoarele catedrei specialişti – didactici de performanţă. Numărul discipolilor catedrei este impunător.

Mulţi dintre ei şi-au ales calea spre ştiinţă, devenind savanţi bine cunoscuţi în lumea ştiinţifică. Unul dintre ei este Ion Bulhac. Prin muncă perseverentă a devenit doctor habilitat  în chimie, profesor universitar, şef de laborator, conducător şi îndrumător al unei serii întregi de doctoranzi.

Exemple de felul acesta pot fi multe. Pregătirea didactico – profesională nu se limitează numai la orele auditoriale,  prelegeri şi lecţii de laborator. O astfel de pregătire a specialiştilor ar fi foarte îngustă, unilaterală şi chiar lipsită de „sorţi de izbîndă”. Procesul ce decurge pe făgaşul învăţămîntului a fost, este şi va fi unul multilateral. El constă dintr-o serie întreagă de activităţi.  Fiecare membru al catedrei, prin activitatea sa de zi cu zi, în mod competent dirijează şi activitatea studentului. Ca exemplu pot servi lucrările de licenţă. Sfaturile şi îndrumările profesorului sînt întotdeauna bine venite. Conform procesului de la Bologna, pregătirea specialiştilor se înfăptuieşte atît în ciclul întîi, cît şi în doi. Absolvenţii primului ciclu, pasionaţi de ştiinţă în scopul aprofundării cunoştinţelor, continuă studiul şi în ciclul doi. În această privinţă la catedră s-a cconstituit o bună tradiţie. Programa de studii este alcătuită astfel, încît problema pusă în discuţie să corespundă cerinţelor actuale. Astfel de specialişti sînt competitivi pe piaţa muncii.