Şef de catedră:

Eugenia Chiriac

doctor, conferenţiar universitar

Date de contact:

Adresa:  str. Drumul Viilor, 26A, Blocul II,

mun. Chisinau, Republica Moldova

Telefon: +(373) 22 72-32-19

email: Această adresă de e-mail este protejată de spamboţi; aveţi nevoie de activarea JavaScript-ului pentru a o vizualiza

A fost înfiinţată în 1954, în legătură cu hotărârea Guvernului Republicii Moldova, cu privire la reorganizarea învăţământului pedagogic din republică. În fruntea catedrei a fost numit Boris Matienco, tânăr doctor în ştiinţe biologice. Timp de 5 ani, Dumnealui a  dirijat catedra  şi a asigurat pregătirea şi predarea cursurilor de botanică; fiziologia plantelor; bazele agriculturii; darvinism; metodica predării biologiei. În cadrul catedrei activau 3 doctori:   B. Matienco, V. Şuberneţchi, P. Crăciun. Un rol important în organizarea bazei materiale a catedrei l-a avut decanul facultăţii Eugeniu Nirca. Dumnealui a constituit veriga principală în organizarea colectivului didactic şi de studenţi al facultăţii, în crearea staţiunii biologice pe malul Nistrului, în construirea şi amenajarea pe teritoriul ei a laboratoarelor speciale pentru procesul de învăţământ. La facultate s-a format un colectiv de profesori de înaltă calificare (Boris Matienco, Ion Ganea, Dumitru Batîr, Petru Tarhon, Leon Popa, Gheorghe Simonov, Ion Procopeţ şi alţii), care anterior au  obţinut succese mari atât în ştiinţă cît şi în sfera educaţiei.

Majoritatea doctoranzilor şi tinerilor cercetători de la Institutul de Biologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei erau absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe ale naturii şi geografie a Institutului Pedagogic din Tiraspol.

După plecarea  dlui  Boris Matienco în anul 1959  (este invitat la Chişinău, pentru a înfiinţa Laboratorul ştiinţific de anatomie a plantelor, din cadrul Grădinii Botanice  a A.Ş.M.), şef de catedră devine dl Vladimir Şuberneţchi, doctor în biologie, specialist în morfologia plantelor.

Începând cu anii ’60 ai secolului trecut, ţara noastră avea nevoie de cadre în domeniul învăţământului. Astfel, numărul de studenţi înmatriculaţi la facultate a crescut considerabil, mai ales la secţia cu frecvenţă redusă, condiţionând  extinderea obiectelor şi respectiv mărirea numărului total de ore, atât la catedră, cît şi în cadrul facultăţii.

În anul de studii 1960-1961, la Facultatea de ştiinţe naturale şi geografie, în baza  Catedrei de Botanică,  se organizează o Comisie de obiecte sub genericul „Bazele agriculturii şi metodica biologiei”  în fruntea căreia a fost numit dl Petru Crăciun - doctor în biologie. În această Comisie de obiecte, activau 9 titulari, 12 cumularzi şi 6 laboranţi. Sediul ei a fost staţiunea biologică de pe malul Nistrului, fondată la fel în anul 1954.

 Membrii catedrei Biologie vegetală, 2010

Un an mai târziu, Comisia de obiecte este transformată în Catedra de  fiziologie a plantelor şi metodica predării biologiei, în fruntea  căreia a fost desemnat dnul Petru Crăciun, după moartea căruia în a. 1963, şef al catedrei respective  devine Petru Tarhon - doctor în biologie, iar peste 3 ani în funcţie de şef al  catedrei  se află Victor Crupinschi, specialist excelent în didactica biologiei

În anul de învăţământ 1964-1965, în baza Catedrei de fiziologia plantelor şi metodica predării biologiei se mai organizează o catedră – Bazele agriculturii,  condusă de  Ion Gemăneanu – doctor în agricultură.

În  toată această perioadă Catedra de botanică a fost condusă de Vladimir Şuberneţchi. Un singur an de studii, 1968-1969, în funcţie de şef de catedră a fost Vladimir Prosira – doctor în ştiinţe agronomice, specialist în mutageneza indusă a plantelor.

Între anii 1969-1974 şi 1977-1984,  şef al Catedrei de botanică  a fost ales Ion Danilov - conferenţiar universitar (docent),  doctor în biologie, specialist în botanica sistematică (algologie). Perioada dintre anii 1974-1977, când dl Danilov a fost invitat în calitate de cercetător ştiinţific în  Cuba, catedra de botanică a fost condusă din nou de către dl Şuberneţchi. În toţi aceşti ani, la catedră în calitate de asistenţi au activat mulţi absolvenţi ai instituţiei: Andrei Negru, Valentin Codreanu, Eudochia Cebanu (Zagorneanu), Ana Ştefîrţă, Vasile Chirtoacă, Larisa Neniţă (Zamba), Afanasie Istrati, Ion Pavalache, Ion Mîndîcanu, Lucia Malancea, Tudor Seinic, Eugenia Pulbere, Vasile Grati. Mult timp la catedră au lucrat lectorul superior Andrei Blajevski şi docentul Varvara Kolomeicenko.

Dintre absolvenţii Facultăţii de ştiinţe ale naturii şi geografie, specialitatea biologie şi chimie, care au activat în cadrul Catedrei de botanică şi şi-au consacrat viaţa cercetărilor lumii vegetale, devenind personalităţi recunoscute în ţară şi peste hotare, pot fi menţionaţi academicienii Boris Matienco, Gheorghe Şişcanu şi Andrei Negru; doctorii habilitaţi, profesori universitari, cercetători ştiinţifici superiori – Petru Tarhon, Vasile Grati, Ana Ştefîrţă, Anastasia Ştefîrţă, Valentin Codreanu, Eudochia Zagorneanu, Victor Sava, Mihail Bodrug, Vasile Florea, Gheorghe Postolache, Gheorghe Simonov şi alţii. O pliadă mai tînără de cercetători (printre ei şi absolvenţi ai facultăţii de geografie) discipoli ai multor dintre  personalităţile amintite, duc faima biologiei departe de hotarele ţării. Printre aceştia pot fi numiţi Laurenţia Artemi, Tatiana Calal, V. Bucăţel, P. Pînzaru, V. Nicolae ş.a.

În anul 1984 se anunţă concurs pentru suplinirea locului vacant de şef de catedră. La acest post a trecut prin concurs dl Vasile Grati - doctor în biologie, cercetător ştiinţific superior la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul  Legumiculturii Irigate, absolvent al Institutului Pedagogic. La catedră sînt invitaţi proaspeţii absolvenţi ai Alma Mater Eugenia Chiriac şi Boris Nedbaliuc. La fel este invitat dl Adam Begu în calitate de lector asistent, care a activat anterior la Institutul de Cercetări Ştiinţifice în domeniul Agriculturii Irigate şi Legumiculturii.

În vara anului 1992, când conflictul transnistrean luase amploare, preşedintele Comisiei parlamentare, Petru Soltan, contribuie de rând cu alţi demnitari, la iniţiativa Preşedintelui ţării de atunci, Mircea Snegur la retragerea urgentă a Universităţii (fostul Institut Pedagogic) la Chişinău. Comunitatea universitară, inclusiv membrii Catedrei de botanică, (cu excepţia câtorva membri, care au rămas să activeze în continuare la Tiraspol ), s-au confruntat la Chişinău cu nenumărate bariere, până şi-au văzut instituţia amplasată cît de cît suportabil. Practic, a fost un nou început. Un mare ajutor în desfăşurarea procesului de învăţământ, atât la catedră, cît şi la facultate a fost acordat de către Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Agrară, Universitatea de Medicină, în laboratoarele cărora, la unele obiecte, s-au efectuat lucrări de laborator  la botanica, fiziologia plantelor, microbiologie, bazele agriculturii.

Facultatea de biologie şi chimie şi-a reluat activitatea fiind alcătuită din 4 catedre. Catedra de botanică se comasează cu Catedra de fiziologie a plantelor şi didactica biologiei într-o singură Catedră de botanică şi fiziologie a plantelor cu specialiştii respectivi: dna Rodica Nedbaliuc, dl Mircea Navroţchi şi dl Ion Olaru. Ca şef de catedră este numit Vasile Grati, care între timp susţinuse cu succes teza de doctor habilitat, devenind profesor universitar. În această perioadă dnei E. Pulbere, împreună cu alţi cîţiva colaboratori de la Institutul de Fiziologie a Plantelor al A.Ş.M. li s-a decernat Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru cercetările în domeniul anatomiei şi histologiei fructelor. Totodată, la catedră sînt invitaţi noi specialişti, doctorii în ştiinţe agrare Petru Patienco (1993) şi Elena Iurcu-Străistaru (1994),  precum şi proaspeţii absolvenţi ai instituţiei: Nicolae Aluchi, Stela Gînju, Liliana Zepca, Ion  Botezatu. Majoritatea dintre ei au susţinut cu succes  teza de doctor la diferite discipline. Lui Nicolae Aluchi, în anul 2004, i s-a decernat Premiul Academiei de Ştiinţe a Moldovei pentru ciclul de lucrări ştiinţifice „Aspecte ale fiziologiei rezistenţei plantelor de cultură vizînd diagnosticarea toleranţei şi realizarea potenţialului de productivitate”. Împreună cu alţi savanţi, este deţinător a 4 brevete de invenţie. Dl Petru Patienco susţine cu succes teza de doctor habilitat în agricultură şi devine profesor universitar.

În decembrie 2000, în legătură cu reforma învăţământului  universitar şi preuniversitar din republică, care prevedea mărirea catedrelor după numărul de profesori, facultatea se restructurează; din 3 catedre de biologie se formează 2: Catedra de biologie animală şi Catedra biologie vegetală.

În calitate de şef de Catedră de biologie vegetală a fost reales dl Vasile Grati, doctor habilitat în biologie, profesor universitar, care timp de 25 de ani s-a aflat în fruntea catedrei. Sub conducerea Dumnealui, la catedră s-a creat o atmosferă  de colaborare şi ajutor reciproc, contribuind la obţinerea unor rezultate frumoase atât în domeniul ştiinţific, cît şi cel didactic. Meritele Dumnealui au fost şi sînt apreciate înalt de comunitatea ştiinţifică din ţară şi de peste hotare. Domnul Grati este laureat al Premiului de Stat în domeniul Ştiinţei şi Tehnicii, laureat al Premiului Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Dezvoltarea Tehnologică, deţinător al diplomei de recunoştinţă a Academiei de Ştiinţe a Moldovei, este decorat cu medalia „Meritul Civic”, cu ordinul „Gloria Muncii”. În prezent Dumnealui pregăteşte doctori în ştiinţe, este consultant la teze de doctor, în domeniul citogeneticii şi ameliorării plantelor.

Din noiembrie 2009,  catedra este condusă de  Eugenia Chiriac, doctor în ştiinţe biologice, conferenţiar universitar, absolventa Universităţii de Stat din Tiraspol (promoţia 1985).

În prezent, catedra dispune de 4 laboratoare:  1. Laboratorul de sistematică vegetală, biogeografie, hidrobiologie; 2. Laboratorul de citologie, morfologie şi anatomia plantelor; 3. Laboratorul de agrobiologie şi fiziologie vegetală; 4. Laboratorul de genetică şi didactica biologiei.

Actualmente, colectivul de profesori al Catedrei de biologie vegetală activează în următoarea componenţă:

Doctor, conferenţiar universitar, Boris Nedbaliuc - decanul facultăţii (responsabil de cursurile de Sistematica vegetală, microbiologia, floricultura, micologia); doctor. conferenţiar universitar, Eugenia Chiriac – şefa catedrei (responsabil de cursurile morfologia şi anatomia vegetală, sistematica vegetală, citologia, fitoterapia, biologia moleculară); doctor habilitat, profesor universitar Vasile Grati (responsabil de cursurile morfologia şi anatomia vegetală, citologia, evoluţionism, botanica reproductivă, istoria şi metodologia  biologiei); doctor habilitat, profesor universitar - Petru Patienco (responsabil de cursul bazele biologice ale agriculturii); doctor, profesor universitar Eugenia Pulbere (responsabil de cursurile morfologia şi anatomia vegetală, citologia, botanica evolutivă, vegetaţia Moldovei);  docror, conferenţiar universitar Nicolae Aluchi – prorector cu problemele administrative şi studenţeşti (responsabil de cursurile fiziologia plantelor, biologia generală); doctor, conferenţiar universitar Mircea Navroţchi (responsabil de cursurile didactica biologiei); doctor, conferenţiar universitar - Elena Iurcu-Străistaru (responsabil de cursurile fiziologia plantelor, hidrobiologia, fitopatologia); doctor, conferenţiar universitar Vladimir Macovei (responsabil de cursurile genetica, evoluţionism); lector superior Rodica Nedbaliuc (responsabil de cursurile didactica biologiei, floricultura, metode contemporane de instruire); doctor, conferenţiar universitar (prin cumul) Begu Adam (responsabil de cursurile biogeografia); asistent universitar, doctorand Tatiana Muştuc; asistent universitar (prin cumul) - Iuliana Ganceacovschi.

Veteranii Catedrei profesor universitar Vasile Grati, profesor universitar Petru Patienco, conferenţiar universitar Eugenia Pulbere, conferenţiar universitar Vladimir Macovei, conferenţiar universitar Mircea Navroţchi, de-a lungul anilor, au slujit învăţământului biologic superior, marcând destinul multor generaţii de absolvenţi, rămânând exemple demne de urmat pentru studenţi, colegi şi învăţători.

Schimbările sociale şi politice din ţară s-au reflectat inclusiv asupra activităţii catedrei. Graţie membrilor catedrei, care întotdeauna au dat dovadă de muncă asiduă, inteligenţă, insistenţă, entuziasm, responsabilitate, Catedra de biologie vegetală a fost întotdeauna în topul celor mai de succes catedre, atât din cadrul Universităţii, cît şi din afara ei. Elaborarea  de monografii, manuale şi compendii de către profesorii de la catedră, la disciplinele de Botanică morfologică, Botanică sistematică, Citologie, Biogeografie, Didactică pentru studenţi reprezintă un aport considerabil în însuşirea  şi aplicarea cunoştinţelor în practică, la formarea noilor specialişti, precum şi la calificarea învăţătorilor din şcoală. La catedră se predau cca 20 de discipline în două limbi, la două facultăţi, 6 specialităţi,  la secţia de zi şi cu  frecvenţa redusă, ciclul I universitar, ciclul II- masterat. Dintre lucrările din ultima perioadă se pot menţiona următoarele manuale şi compendii Citologia generală, partea I, II,. Manual universitar,  autor V. Grati. Anatomia şi morfologia plantelor. Compendiu de lucrări practice, autori V. Grati, E. Pulbere. Lumea vegetală a Moldovei. Plante cu flori, III, Vol 4 coautor V. Grati. Citologia generală. Compendiu de lucrări practice, autori V. Grati, E. Pulbere, E. Chiriac, O. Grama. Botanică. Sistematica plantelor superioare, autori V. Grati, A. Begu, E. Pulbere, E. Chiriac, B. Nedbaliuc. Lucrări practice la sistematica plantelor inferioare, autor B. Nedbaliuc. Compendiu la didactica biologiei şi chimiei, autori R. Nedbaliuc, B. Nedbaliuc. Ghidul metodic al profesorului Biologie şi chimie, autori R. Nedbaliuc, B. Nedbaliuc. Biogeografia, autor A. Begu. Agrobiologie, v- I; II; III, autor P. Patienco. Culegeri de teste. Materiale pentru Olimpiada republicană la Biologie. (4 ediţii) coautor E. Chiriac.

Membrii catedrei desfăşoară o anumită activitate extrauniversitară participînd activ la viaţa cotidiană a republicii, de exemplu: desfăşurarea Olimpiadei republicane a elevilor la biologie (E. Chiriac), a seminarelor ştiinţifico-metodice (V. Grati, M. Navroţchi, R. Nedbaliuc), la evaluarea şi acreditarea instituţiilor ştiinţifice şi a universităţilor în calitate de preşedinţi şi membri ai comisiilor (V. Grati, P. Patienco). V. Grati este membru al Asambleei Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi membru al Colegiului de redacţie la lucrarea „Flora Basarabiei”. Dlui A. Begu a făcut parte din Comitetul Naţional pentru editarea colecţiei „Lumea vegetală şi lumea animală a Moldovei”. Un loc aparte în activitatea catedrei îl ocupă perfecţionarea profesorilor din şcoli şi licee în vederea aprofundării cunoştinţelor didactice teoretice şi a  abilităţilor practice.

În colaborare cu cercetătorii Institutului de Fiziologie a Plantelor şi ai Institutului de Genetică ale A.Ş.M., au fost obţinute 5 brevete de soi, un brevet de invenţie, două adeverinţe de autor şi 8 soiuri noi de tomate Santa-Maria, Merişor, Elvira, Mihaela, Caterina, Prestij, Jubiliar, Milenium, coautor Vasile Grati, şi 4 brevete de invenţie, coautor N. Aluchi. Se menţin legăturile de colaborare profesională cu centrele ştiinţifice ale A.Ş.M. (Grădina Botanică, Institutul de Genetică şi Fiziologie a Plantelor, Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare IŞPHTA, rezervaţia „Codrii”, rezervaţia „Plaiul Fagului”), precum şi cu comunitatea profesorală din cadrul  Universităţii de Stat din Moldova, a Universităţii Agrare de Stat din Moldova, Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „N.Testemiţeanu”) şi  cu diverse universităţi de peste hotare (România, Rusia, Belarusi, Ucraina).

Începând cu anul fondării catedrei şi până-n prezent toate cercetările ştiinţifice au fost efectuate în două direcţii care corespund celor două subdiviziuni ale catedrei: biodiversitatea, ameliorarea şi utilizarea raţională a resurselor naturale şi Problemele contemporane ale didacticii biologiei.