Şef de catedră:

Andrei Hariton

doctor, profesor universitar

Date de contact:

Adresa: str. Iablocikin 5, blocul I, or. Chişinău

Telefon: +373 022 75-48-51

CNAA:  http://www.cnaa.md/person/4704/

Catedra D.M.F.I. este cea mai tînără din cadrul Universităţii: a fost fondată în anul 2007. Însă Didactica matematicii şi Didactica fizicii, ca discipline de studiu în planurile de învăţămînt, au fost prezente în activitatea universităţii încă de la fondarea sa. La început, aceste discipline se aflau în componenţa catedrelor de matematică şi fizică. În acest context, profesorii acestor catedre acordau o atenţie deosebită procesului de studiere a matematicii şi fizicii, iar conducătorii practicii pedagogice erau cei mai buni profesori şcolari ai timpului din Tiraspol, Slobozia, Grigoriopol şi alte raioane ale republicii.

Membrii catedrei, 2010

Pentru prima dată disciplina Metodica matematicii apare în anul 1962, cînd în cadrul Universităţii a fost fondată catedra geometrie şi metodica matematicii, iar disciplina Metodica fizicii, respectiv, în anul 1976, odată cu formarea Catedrei de metodica predării fizicii şi mijloacele tehnice de instruire, şeful căreia a fost Miroslav Kozlovski - primul în republică profesor universitar în domeniul fizicii şi matematicii.

În cadrul acestor catedre, în calitate de specialişti în domeniul Didacticii matematicii şi Didacticii fizicii, au activat circa 50 de lectori, mulţi dintre ei au contribuit esenţial nu numai la pegătirea profesorilor de matematică şi fizică pentru învăţămîntul preuniversitar, dar şi la dezvoltarea acestor didactici în Republica Moldova, în fosta Uniune Sovietică.

Vom expune succint doar unele date din activitatea membrilor existenţi, dar şi a foştilor membri ai catedrei - specialişti în domeniul Didacticii matematicii şi Didacticii fizicii.

Primul doctor în ştiinţe pedagogice, care şi-a început activitatea la catedra de matematică în anul 1942, a fost Gherş Gleizer, născut la 12.06.1904, în comuna Secureni, raionul Hotin, regiunea Cernauţi, şi care în 1928 a absolvit Facultatea de fizică şi matematică a Universităţii din Roma.

Gherş Gleizer devine în 1962 şi primul şef al Catedrei de geometrie şi metodica matematicii. El a rămas în istoria catedrei, a Universităţii, a Republicii Moldova şi peste hotarele ei ca un savant remarcabil: este autorul a 4 monografii consacrate istorismului în predarea matematicii şcolare, care au fost editate în perioada vieţii şi a 4 monografii cosacrate aceleiaşi teme editate după trecerea în nefiinţă în 1967. Unele dintre aceste monografii la moment au mai multe ediţii, nu numai în Moldova, dar şi la Moscova, Sofia, Caunas:

1. Istorismul în predarea matematicii:

a) Partea I. Aritmetica, Chişinău, „Cartea moldovenească”, 1960.

b) Partea II. Algebra, Chişinău, „Cartea moldovenească”, 1963.

c) Partea III. Geometria şi trigonometria, Chişinău, „Cartea moldovenească”, 1966.

2.Istoria matematicii în şcoală, Partea I, Moscova, „Просвещение”, 1964.

3.Istoria matematicii în şcoală, Partea II, Moscova, „Просвещение”, 1970.

4.Istoria matematicii în şcoală, clasele IV-VI, Moscova, „Просвещение”, 1981.

5.Istoria matematicii în şcoală, clasele VII-VIII, Moscova, „Просвещение”, 1983.

6.Convorbiri la istoria matematicii, Sofia, „Народна Просвене”, 1983.

Printre primii lectori la disciplina Metodica matematicii au activat Ipolit Antoseac (1955-1992), I.Albul (1956-1959), Zinaida Turlacova (1969-1992), D.Ţirelis (1959-1965), Andrei Hariton – activează la catedră din 1959, Valentina Gherman (1962-1992), Dumitru Şiman (1965-2002), Evgraf Cebotarenco (1968-2000), Gheorghe Gaidargi (1966-1992), A. Ramzaeva (1969-1972), C. Truhina (1969-1992), Natalia Solomon (1968-1999), Ion Achiri (1985-1998), Ana Gherasimova (1988-1992).

La Catedra de fizică şi metodica fizicii, printre primii lectori care aveau titlu şi grad ştiinţific, au fost Iacob Ghendler (1957-1989), Feodosie Masnîi – 1970, Tudosie Railean (1980-1999), Nicolae Constantinov (1980-1998).

Un eveniment deosebit l-a constituit fondarea în 1979 a Catedrei de didactica matematicii – prima catedră la acestă disciplină în Republica Moldova, iniţiativa creării aparţinîndu-i lui Andrei Hariton, rector în acea perioadă a Institutului Pedagogic din Tiraspol. Fondarea catedrei a reprezentat un factor important în dezvoltarea de mai departe a cercetărilor ştiinţifice în domeniul didacticii matematicii în Moldova. Acest fapt a contribuit la implicarea catedrei în ultimii ani la pregătirea cadrelor de doctori în pedagogie (didactica matematicii, fizicii, informaticii). Şefi ai Catedrei de didactica matematicii au fost: Zinaida Turlacova, Ion Achiri, Ana Gherasimova, iar in ultimii ani - Andrei Hariton.

Printre multiplele publicaţii ştiinţifice, seminare, conferinţe, simpozioane etc. organizate de catedră, vom numi doar unele dintre acestea. Vom menţiona elaborarea pentru prima dată în istoria ţării a manualelor (3 volume) Metodica predării matematicii în învăţămîntul preuniversitar cu participarea membrilor catedrei Ion Achiri, Evgraf Cebotarenco, Gheorghe Gaidargi, Tamara Kirjner, Valeriu Plîngău, Natalia Solomon, Zinaida Turlacova:

1.Metodica predării matematicii în şcoala medie, volumul I, Chişinău, “Lumina”, 1992.

2. Metodica predării matematicii în învăţămîntul preuniversitar, volumul II, Chişinău, “Lumina”, 1995.

3. Metodica predării matematicii în învăţămîntul preuniversitar, volumul III, Chişinău, “Lumina”, 1997.

Lucrările de bază ale membrilor catedrei sînt:

Andrei Hariton:

1. Monografia: Развите идей программирования обучения математике. Chişinău, “Ştiinţa”, 1977.

2. Matematica. Manual experimental pentru clasa a V-a. Chişinău, “Ştiinţa”, 1997.

3. Matematica. (Aritmetică, algebră) cl. a VI-a. Chişinău, “Lumina”, 1998 (coautor).

4. Exerciţii şi probleme pentru concursuri, cl.I-VI, Chişinău, “Prut Internaţional”, 2004.

5. Monografia: Teoremă, condiţie necesară şi suficientă, Chişinău, U.S.T., 2007.

 Ilie Lupu:

1. Practicum de rezolvare a problemelor de matematică. Chişinău, CE U.S.M., 2002.

2. Metodica predăriii matematicii. Chişinău, “Lyceum”, 1996.

3. Metodologia studierii combinatoricii şi a bionomului lui Newton. Chişinău, “Prut Internaţional”, 2007.

4. Divizibilitatea numerelor. Teorie şi practică. Chişinău, “Prut Internaţional”, 2006.

5. Мотивация обучeния математикe. Chişinău,A.Ş.M., 2008 (coautor).

Viorel Bocancea:

1. Fizică. Manual pentru clasele a X-a – a XII-a, profil umanist. Chişinău, “Cartier”, 2009 (coautor).

2. Curriculum şcolar. Proiectarea, implementarea şi dezvoltarea. Studiu colectiv. Chişinău, I.Ş.E., 2006 (coautor).

3. Metodica predării fizicii. Probleme generale. Chişinău, U.S.T. (coautor).

Ion Cojocaru:

1. Şcoala naţională şi învăţămîntul matematic în concepţia pedagogilor autohtoni. Chişinău, “Univers Pedagogic”, 2007.

2. Pagini din istoria învăţămîntului matematic în Moldova (secolul XV – începutul secolului XX). Chişinău, U.S.T., 2008 (coautor).

3. Matematica populară. Chişinău, “Univers Pedagogic”, 2008.

Cu sprijinul Catedrei D.M.F.I. au fost scrise şi susţinute în ultimii ani mai multe teze de doctor în pedagogie:

1. Cojocaru Ion. Elemente din istoria matematicii în predarea – învăţarea noţiunilor matematice în învăţămîntul primar şi gimnazial, coordonator ştiinţific Andrei Hariton, doctor în pedagogie, profesor universitar.

2. Robert Müller-Fonfara. Elemente de teorie a mulţimilor în cursul preuniversitar de matematică în Germania, coordonator ştiinţific Andrei Hariton, doctor în pedagogie, profesor universitar.

3. Cabac Eugen. Factorii contextuali care influenţează randamentul elevilor la matematică, coordonator ştiinţific Ilie Lupu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar.

4. Cioban-Pileţcaia Antonina. Bazele ştiinţifico-teoretice ale motivaţiei studierii cursului gimnazial de matematică (în baza elementelor de algebră), coordonator ştiinţific Ilie Lupu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar.

5. Zastînceanu Liubov. Metodologia studierii elementelor de geometrie analitică prin intermediul calculatorului, coordonator ştiinţific Ilie Lupu, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar.

6. Fulea Teodora. Tehnologii informaţionale în procesul de predare – învăţare a informaticii, coordonator ştiinţific Liubomir Chiriac, doctor în ştiinţe fizico-matematice, conferenţiar universitar.

7. Rusuleac Tatiana. Formarea diferenţiată a competenţelor de rezolvare a problemelor la elevii claselor I – IV, coordonator ştiinţific Ludmila Ursu, doctor în pedagogie, conferenţiar universitar.

8. Macriţchi Natalia.Corelaţia optimală dintre ilustrativ şi raţional la predarea-învăţarea-evaluarea compartimentului „Paralelism şi perpendicularitate în spaţiu” (treapta gimnazială), coordonator ştiinţific Laurenţiu Calmuţchi, doctor habilitat în ştiinţe fizico–matematice, profesor universitar.

Actualmente, zece persoane elaborează la Catedra D.M.F.I. tezele de doctor în pedagogie, printre care trei din România, o persoană lucrează asupra tezei de doctor habilitat în pedagogie, coordonatori ştiinţifici Ilie Lupu şi Andrei Hariton.

Doctorul habilitat, profesotul universitar Ilie Lupu, membru al catedrei, este şi preşedintele Consiliului Ştiinţific pentru susţinerea tezelor de doctor la specialitatea 13.00.02, iar profesorul Andrei Hariton – preşedinte al Seminarului de profil republican pentru susţinera tezelor de doctor la specialitatea 13.00.02, iar conferenţiarul catedrei Viorel Bocancea este secretar ştiinţific al acestui seminar.