Catedra a fost întemeiată în anul 1964, fiind nominalizată Catedra de geografie fizică generală. Din start, Catedra a avut norocul de a fi condusă de personalităţi generoase de geografi. Primul şef de catedră a fost  profesorul, doctor în geografie  Isai Şrira, un pedagog înzestrat (prelegerile pe care le prezenta liber în faţa studenţilor erau bine documentate, clare, captînd auditoriul),  personalitate de o distinsă cultură, dotat cu o erudiţie enciclopedică, model de voinţă şi continuă autoperfecţionare. Ulterior, funcţia de şef  catedră a fost suplinită de către unii dintre  membrii catedrei, profesori care, prin potenţialul lor intelectual, munca plină de pasiune şi dăruire, au contribuit la crearea şi menţinerea unui climat degajat, favorabil pentru activitate; la menţinerea unor relaţii umane bazate pe corectitudine, pe aprecierea multilaterală şi obiectivă a rezultatelor muncii, contribuind, astfel, la promovarea imaginii pozitive a catedrei şi facultăţii atît în ţară, cît şi peste hotarele sale. Printre aceştia îi putem numi pe Ion Goraş, doctor, conferenţiar universitar (1968 – 1973; 1986 – 1992); Mihai Coşcodan, doctor, conferenţiar universitar (1973 – 1980); Alexandru Lungu, doctor habilitat, profesor universitar (1980 – 1986; 1992 – 2004); Nina Volontir, doctor, conferenţiar universitar (2004 – prezent).

Membrii Catedrei de geografie fizică generală, anul 1971.

Activităţile didactice ale catedrei cuprindeau un spectru larg de cursuri, lucrări de laborator, seminare, lucrări practice de teren la numeroase discipline din domeniul Geografiei Fizice şi geoştiinţelor înrudite (geografie fizică generală, geologie, topografie – cartografie, pedogeografie, protecţia mediului înconjurător, probleme teoretice ale geografiei fizice etc.).

Cursurile predate de către profesorii catedrei Vera Verin, Zinaida Suhov, Isai Şrira, Vsevolod Sobeţki, Boris Crivţun, Ion Goraş, Timofei Balan, Mihai Beşleagă, Alexandru Lungu, Mihai Coşcodan, Alexandru Ianachevici se deosebeau printr-o ţinută academică, erau profund documentate, susţinute de un ales material didactic şi ilustrativ. Cursurile şi lucrările de laborator  se ţineau în săli spaţioase, amenajate în stil modern şi în laboratoare dotate cu o inedită bază tehnico - materială: colecţii valoroase de roci şi minerale, aparataj adecvat, mijloace tehnice, materiale cartografice şi bibliografice actuale.

 Şedinţa Catedrei de geografie generală, anul 2010, şef catedră doctor Nina Volontir 

(de la dreapta spre stînga: Al. Lungu, I. Bliuc, T. Balan, A. Puţuntică, V. Dilan, V. Sofroni, N. Volontir,

I. Codreanu, D. Braga, G. Stasiev, I. Moronov, Gh. Bejenaru, I. Malai).

În această perioadă de timp, catedra a ţinut relaţii fructuoase de colaborare şi susţinere reciprocă cu catedrele facultăţilor de geografie ale universităţilor din Odessa şi Lvov. Profesori renumiţi din aceste instituţii de învăţămînt superior, cum ar fi I. Iaţko, S. Beloziorov, K. Gherenciuk şi alţii, au fost invitaţi la catedră pentru a ţine cursuri studenţilor, precum şi pentru a participa la desfăşurarea seminarelor ştiinţifice în problemele contemporane ale geografiei.

Membrii catedrei Isai Şrira şi Mihai Coşcodan au desfăşurat o activitate fructuoasă în calitate de membri ai Consiliului Metodic în domeniul geografiei din cadrul Ministerului Învăţămîntului Public al ex-U.R.S.S. ( Moscova). Profesorul Isai Şrira a participat în calitate de coautor la elaborarea programelor analitice pentru unele discipline geografice predate în instituţiile de învăţămînt şi mediu de specialitate din ex-U.R.S.S.  În anul 1963 a convocat prima Conferinţă Ştiinţifică a Geografilor din Republica Moldova, iar în 1972 a fost unul dintre organizatorii Conferinţei Ştiinţifice a profesorilor de geografie fizică din instituţiile de învăţămînt  superior din ex-U.R.S.S. Catedra organiza sistematic conferinţe şi seminare ciclice în probleme de metodologia şi didactica geografiei pentru profesorii de geografie, cu deplasări în raioanele republicii.

Cadrele didactice ale catedrei au desfăşurat, concomitent cu activitatea didactică, şi o susţinută muncă de cercetare ştiinţifică. Spectrul domeniilor şi direcţiilor de cercetare a fost generat de preocupările naturaliste şi interesul privind cunoaşterea paleogeografică şi geografică a teritoriului Republicii Moldova. Domeniile principale de cercetare le-au constituit paleobiologia, paleobiostratigrafia, paleogeografia, geografia medicinală, paleopedologia, landşaftologia ş.a. Din iniţiativa şi sub conducerea profesorului Vsevolod Sobeţki,  a fost creat Laboratorul ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie”, în cadrul căruia activa grupul de cercetare în următoarea componenţă: Alexandru Lungu, Gheorghe Plămădeală, Alexandru Ianachevici, Timofei Balan, Grigore Trestian. Acest laborator funcţionează destul de activ pînă în prezent sub conducerea  profesorului universitar, doctor habilitat  Alexandru Lungu.

Rezultatele deosebite ale cercetărilor ştiinţifice obţinute de colaboratorii Laboratorului ştiinţific „Biostratigrafie şi Paleogeografie” au fost reflectate în numeroase lucrări ştiinţifice: 10 monografii, 5 volume tematice,  articole ştiinţifice, înalt apreciate de specialiştii în domeniu.

Unele lucrări ştiinţifice şi de popularizare a ştiinţei geografice, cărţi de referinţă, elaborate de membrii catedrei, au obţinut distincţii,  însoţite de recompense  şi premii pentru valoarea lor. Astfel, lucrarea  elaborată de către Isai Şrira „Geografia continuă cercetările” a fost distinsă cu Diploma de gradul I a Societăţii Geografice din ex-U.R.S.S. Iar lucrările  profesorului, doctor habilitat Efim Feldman, din domeniul geografiei medicinale, au fost distinse cu Premiul de Stat al ex-U.R.S.S.

Catedra a iniţiat şi a organizat numeroase conferinţe, simpozioane şi seminare ştiinţifice internaţionale, cum ar fi, de exemplu, simpozionul internaţional „Pleistocenul Tiraspolului” (1969); conferinţa internaţională cu tema „Limita Pliocen – Cuaternar”; conferinţele ştiinţifice cu tema „Problemele ocrotirii şi utilizării raţionale a resurselor naturale din împrejurimile oraşului Tiraspol” (anii 1972, 1978, 1984).

Membrii catedrei au susţinut diverse lucrări de contract cu Direcţia de Geologie din Republica Moldova, cu Trustul Aerogeologic din Moscova, cu Expediţia Geologică din Nordul Mării Negre, care au adus o contribuţie deosebită la crearea bazei tehnico – materiale a catedrei.

Profesorii Alexandru Lungu şi Ion Goraş  au fost distinşi pentru munca plină de abnegaţie şi dăruire, desfăşurată în cadrul catedrei, cu titlul de „Eminent al Învăţămîntului Superior din ex-U.R.S.S.”

Merită atenţie coordonarea activităţii ştiinţifice în rîndul studenţilor de către cadrele didactice ale catedrei. O activitate susţinută de cercetare a studenţilor se desfăşura în cadrul Societăţii ştiinţifice studenţeşti, coordonată cu mult spirit de creaţie de către profesorul Alexandru Lungu. Membrii acestei Societăţi realizau studii asupra cadrului geografic şi geologic din împrejurimile oraşului Tiraspol, precum şi al întregii republici. Studenţii prezentau comunicări ştiinţifice interesante la conferinţele ştiinţifice studenţeşti desfăşurate în cadrul facultăţii, precum şi în instituţii de învăţămînt superior din Chişinău, Odessa şi Kiev. Lucrările ştiinţifice realizate de unii studenţi au fost înalt apreciate şi premiate. De exemplu, studenţii Nina Volontir şi Grigore Averbuh au devenit laureaţi ai concursului republican de lucrări ştiinţifice studenţeşti şi premiaţi cu Diploma de gradul I, pentru lucrarea la tema „Impactul stării vremii asupra sănătăţii persoanelor cu maladii cardiovasculare din oraşul Tiraspol”,  conducător ştiinţific profesor universitar, doctor habilitat  Efim Feldman.

  Studenţii anului I la aplicaţia de teren în landşaftul natural „Ţîpova”,studiază procesele geomorfologice.

Menţionăm, îndeosebi, organizarea instruirii practice a studenţilor prin desfăşurarea aplicaţiilor de teren în impresionante localităţi din Moldova şi alte ţinuturi limitrofe, cu care ocazie se oferea studenţilor un contact direct cu natura, dar şi posibilitatea colectării unui bogat material geografic. Rămîn de neuitat aplicaţiile practice efectuate în Nordul Moldovei, pe traseele marcante din împrejurimile satului Naslavcea, orăşelului Otaci, în valea rîului Nemia (afluent de stînga al Nistrului), unde studenţii cunoşteau un ţinut cu o deosebită expresivitate a evoluţiei geologice a teritoriului; cu monumente geomorfologice şi geologice unice; cu lacuri şi izvoare cu apă limpide şi curată; cu diferite tipuri de sol etc. Vom menţiona practicile complexe realizate în regiuni mai îndepărtate ale ex-Uniunii Sovietice: peninsula Kola, regiunea Murmansk, Republicile Baltice, munţii Caucaz, Uzbekistanul, lacul Baikal, peninsula Crimeea, unde studenţii au cunoscut şi studiat variate, irepetabile şi încîntătoare peisaje geografice. Studenţii se întoarceau de la practici cu impresii de neuitat despre obiectivele vizitate şi studiate, acumulînd şi un bogat material factologic.

După evenimentele tragice din 1992 şi evacuarea Institutului Pedagogic din Tiraspol, Catedra a reînviat ca „Pasărea Fenix” din cenuşă şi s-a consacrat din plin procesului de studii şi activităţii de cercetate ştiinţifică. Printre cadrele didactice care au creat noua bază tehnico- materială, au fondat laboratoare didactico-ştiinţifice, au organizat procesul de studii în noiile condiţii extrem de dificile, merită recunoştinţă, respect şi multă consideraţie profesorul Alexandru Lungu. Catedra a pornit la un nou drum, cu un contingent de cadre didactice reînnoit cu circa 60% din bunii şi distinşii absolvenţi ai facultăţii (Ion Mironov, Gherman Bejenaru, Igor Codreanu, Roşcovan Serafima, Vitalie Dilan).

Cadrele didactice s-au încadrat activ în predarea cursurilor la specialităţile nou-formate: geografie si hidrologie; geografie si meteorologie; agrometeorologie; au elaborat manuale universitare şi o serie de lucrări metodice pentru efectuarea eficientă a lucrărilor de laborator (autori: Alexandru Lungu, Nina Volontir, Ion Mironov, Timofei Balan, Igor Codreanu, Valentin Sofroni, Anatolie Puţuntică).

În 2001 catedra a fost redenumită în Catedra de geografie generală, menţinîndu-şi organizarea şi structura. În prezent, componenţa catedrei o formează 12 cadre didactice titulare şi unul  prin cumul, dintre care:  2 profesori universitari, doctori habilitaţi (Alexandru Lungu, Valentin Sofroni); 4 conferenţiari universitari, doctori (Nina Volontir, Ion Mironov, Igor Codreanu, Anatolie  Puţuntică); 3 lectori superiori (Timofei Balan, Gherman Bejenaru,  Vitalie Dilan); 2 lectori asistenţi (Oxana Mocanu, Diana Braga); prin cumul 1 profesor universitar, doctor habilitat (Grigore Stasiev).

Toate cadrele didactice posedă o vastă pregătire ştiinţifică şi metodică graţie căreia este asigurat procesul de formare a tinerilor specialişti la toate specialităţile. Cursurile şi lucrările de laborator sînt ţinute şi efectuate în laboratoarele didactico-ştiinţifice de geologie, geografie fizică generală şi geomorfologie, topografie şi cartografie, biogeografie şi geografia solurilor; hidrologie şi meteorologie, înzestrate cu utilaj didactic, aparataj, colecţii de roci şi minerale, lucrări metodice etc., suficiente pentru realizarea cu succes a programelor cursurilor şi a unei bune pregătiri a viitorilor specialişti în geografie