Primul director - Bihman Avram Iacov (1898 – 1937), filosof, profesor universitar interimar, funcţionar public, în anii 1930-1932 director al Institutului de Educaţie Publică a Moldovei, reorganizat în anul 1931 în Institutul Moldovenesc de Educaţie Socială. Iar din anul 1934 ocupă funcţia de locţiitor al Comisarului Poporului pentru Educaţie din Republica Autonomă Moldovenească.

În perioada represaliilor politice din iulie 1937 Avram Bihman a fost arestat. El era învinuit pentru ca ar fi fost membru al unei organizaţii contr-revoluţionare şi a „realizat o activitate dăunătoare în domeniul construcţiei naţional-culturale”. În conformitate cu decizia Comisiei Comisariatului Poporului pentru Afacerile Interne (C.P.A.I.) şi a Procuraturii U.R.S.S. din 8 octombrie 1937 Avram Bihman a fost împuşcat la 13 octombrie 1937 în or. Tiraspol. În anul 1956 a fost reabilitat post-mortem.

Narţov Naum Arian (1894-1978) istoric, doctor habilitat în istorie, director al Institutului Moldovenesc de Educaţie Socială în anii 1932-1934, care s-a reorganizat în Institutul Pedagogic Moldovenesc (1933) cu durata de studii de patru ani.

O deosebită atenţie acordă organizării lucrului didactico-metodic şi de cercetare.

În anii 1941 – 1945 Naum Narţov lucrează în Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. După reîntoarcere în republică activează în calitate de profesor universitar şi şef catedră de istorie în Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă”din Chişinău, iar ulterior colaborator ştiinţific superior al Filialei Moldoveneşti a Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S.

Holostenco Mihail Iacob (1903-1937) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc în anul 1934, lector superior la catedra Ştiinţe sociale, funcţionar public.

A contribuit la pregătirea cadrelor didactice şi ştiinţifice pentru Institut în aspirantura Universităţii de Stat „Ilia Mecinikov” din Odesa, unde în anul de studii 1934-1935 au fost admişi 10 aspiranţi.

În octombrie 1934 Mihail Holostenco este numit Comisar al Poporului pentru Educaţie al Republicii Autonome Moldoveneşti. Însă în august 1936 este supus represaliilor politice pentru „liberalismul manifestat faţă de duşmanii poporului” şi „activitatea contrrevoluţionară” şi eliberat din funcţie. Peste un an, în august 1937, Mihail Holostenco este arestat de către organele C.P.A.I., iar, în octombrie 1937 prin decizia C.P.A.I. al U.R.S.S. este condamnat la moarte. Sentinţa a fost executată în acelaşi an. În anul 1957 a fost reabilitat postmortem.

Volcov Ivan Fiodor (1905 - 1977) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc în anii 1934-1935, matematician, doctor în ştiinţe fizico-matematice, docent.

În anul 1938 devine decan al facultăţii de fizică şi matematică, iar în anul 1940 este numit locţiitor al directorului Institutului Învăţătoresc din cadrul Institutului Pedagogic Moldovenesc. Ivan Volcov este participant la războiul al doilea mondial. După demobilizare în anul 1946 el se reîntoarce în Tiraspol unde-şi continuă activitatea în funcţie nominalizată. De la începutul anului de studii 1946-1947 este transferat în Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, iar în anii 1959 -1972 conduce catedra de analiză matematică a Universităţii de Stat din Moldova.

Pohinin Alexandru Hariton (1902 - 1937) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc „S. Cosior” în anii 1935-1937, lector superior la catedra de istorie, funcţionar public.

La 29 noiembrie 1935 Institutul a marcat cea de-a cincea aniversare. Cu această ocazie Institutului i se conferă numele lui S. Cosior, vestit revoluţionar pe atunci, care mai tîrziu a fost condamnat la pedeapsa cu moartea ca „duşman al poporului”. S. Cosior a fost reabilitat post-mortem.

Cu participarea nemijlocită a lui Alexandru Pohinin în anul de studii 1936-1937 a fost deschisă secţia serală a Institutului Învăţătoresc, în care făceau studii profesorii şcolari din Tiraspol şi satele din apropierea oraşului. Aceasta a permis a pregăti suplimentar peste o sută de pedagogi.

La 22 august 1937 Alexandru Pohinin „pentru participarea în activitatea contrrevoluţionară” a fost arestat de către organele C.P.A.I. , iar la 10 decembrie 1937 prin hotărîrea C.P.A.I. al U.R.S.S. este condamnat la pedeapsa cu moartea. Sentinţa a fost executată la 17 decembrie 1937 în or. Tiraspol.

În anul 1957 a fost reabilitat postmortem.

Prestesco Dimitrie Grigore (1899-1937) – Economist, lector superior, funcţionar public, la 22 mai 1937 este numit în funcţie de director al Institutului Pedagogic Moldovenesc, însă la 8 iulie este eliberat din funcţie.

La 4 august 1937 el este arestat de către organele C.P.A.I. pentru „participarea în activitatea contrarevoluţionară”. Prin decizia C.P.A.I. al U.R.S.S. din 8 octombrie 1937 este condamnat la pedeapsa cu moartea. Sentinţa a fost executată la 13 octombrie 1937 în or. Tiraspol. În anul 1956 a fost reabilitat postmortem.

Niţuleas Tihon Ilie (1906-1938) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc în anul 1937, istoric, docent interimar. În iulie 1937 este numit director. În acest an a absolvit universitatea prima promoţie cu durata studiilor de 4 ani într-un bloc de studii nou. În noiembrie 1937 a fost învinuit pentru faptul că angaja la lucru oameni care nu inspirau încredere, că nu exmatricula studenţii, rudele cărora erau supuse represaliilor. La 3 ianuarie 1938 Biroul Comitetului Regional Moldovenesc al PC (b) din Ucraina a confirmat decizia comitetului de partid orăşenesc din Tiraspol despre eliberarea lui Tihon Niţuleas din funcţia de director.

La 27 martie 1938 Tihon Niţuleas este condamnat la pedeapsa cu moartea. Sentinţa a fost executată în or. Tiraspol la 5 aprilie 1938.

În anul 1957 este reabilitat postmortem.

Gozun Andrei Procopie (1910-1989) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc „Taras Şevcenco” în anii 1937-1939 şi în anul 1941, istoric, lector superior.

În anul 1938 din iniţiativa lui Andrei Gozun la facultatea de filologie se deschide specialitatea de limbă şi literatură rusă.

În martie 1939 Institutului i se conferă numele lui Taras Şevcenco cu ocazia aniversării a 125-a de la naşterea poetului.

În iulie 1941 Andrei Gozun se înscrie benevol în rîndurile Armatei Roşii. După demobilizare a lucrat în aparatul CC al PCM în calitate de locţiitor al şefului secţiei de propagandă şi agitaţie, iar mai apoi a deţinut funcţia de lector superior şi de decan al facultăţii de istorie a Institutului Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinău, lector superior, şef catedră a Institutului Pedagogic de Stat „Alecu Russo ”din Bălţi.

În anii 1964-1973 a activat în Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol în funcţie de lector superior, şef al catedrei de filosofie.

Bereket Roman Cuzima (1912-1975) – matematician, lector superior, funcţionar public, În septembrie 1939 devine director al Institutului Pedagogic Moldovenesc „Taras Şevcenco”.

În noiembrie este mobilizat în rândurile Armatei Roşii. Participant la războiul al doilea mondial. După demobilizare în octombrie 1945 Roman Bereket activează în sistemul de învăţământ preuniversitar din mun. Chişinău.

Radul Macarie Mihail (1910-1971) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc „Taras Şevcenco” în anii 1939-1940, geograf, doctor în ştiinţe geografice, docent, membru corespondent al AŞM (1961), funcţionar public.

În anul 1938 cu participarea lui Macarie Radul este deschisă facultatea de geografie. Dumnealui a făcut mult pentru dezvoltarea Institutului. În anii 1940 – 1941 Macarie Radul conduce Institutul Pedagogic de Stat deschis în noua capitală Chişinău. În anii 1942 – 1944 – este comisar al poporului pentru învăţămînt, iar în anii 1944 – 1945 locţiitor al preşedintelui Consiliului Comisarilor Poporului al Republicii. În anii 1946 – 1947 este unul din organizatorii şi director - adjunct al Bazei Moldoveneşti de cercetări ştiinţifice a AŞ a URSS. Din anul 1951 – Preşedinte al Sovietului Suprem al R.S.S. Moldoveneşti. În anul 1961 după fondarea AŞ a Moldovei este numit director – adjunct pentru ştiinţă al Institutului de Economie al AŞM, iar între anii 1965 – 1971 este şef al Secţiei geografie a AŞM.

Macarie Radul este unul din organizatorii fondării Universităţii de Stat din Moldova, a Societăţii geografilor din Moldova.

Baranovschi Afanasie Grigore (1909-1984) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc „ Taras Şevcenco” în anii 1940 – 1941, biolog, docent, specialist în domeniul fiziologiei, funcţionar public. În anii 1938 -1940 – şef catedră Botanică, decan al facultăţii de Ştiinţe ale naturii. Director al Institutului Pedagogic de Stat„ Ion Creangă” din Chişinău ( 1945-1952), ministrul Învăţămîntului Public al R.S.S.M. ( 1953 – 1955).

Agasieva Natalia Alexandru (1909-1987) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc în anii (1942 – 1943), biolog, doctor în ştiinţe biologice, docent.. Anul de studii 1942 – 1943 s-a început la 1 octombrie în or. Buguruslan regiunea Cicalov. Un ajutor considerabil şi multilateral i-a fost acordat Institutului de către Comitetul Unional pentru afacerile şcolii superioare pe lîngă Consiliul Comisarilor Poporului din U.R.S.S., care trimitea la lucru în Institut absolvenţii aspiranturii Universităţii de Stat „ Mihail Lomonosov” din Moscova. În anii de după război Natalia Agasieva a lucrat conferenţiar universitar la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă”din Chişinău.

Andrus Onufrie Grigore (1908-1960) – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc în anii 1943 – 1944, pedagog, doctor în ştiinţe pedagogice, docent, funcţionar public. În pofida greutăţilor timpului de război, procesul de învăţământ în Institut continuă. În anii 1940-1941 deţine funcţia de locţiitor al comisarului poporului pentru învăţămînt din R.S.S.M. În anii de după război Onufrie Andrus activează pe tărîmul pedagogic, mai tîrziu conduce Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă”din Chişinău.

Simarev Pavel Afanasie – director al Institutului Pedagogic Moldovenesc, director al Institutului Învăţătoresc din Tiraspol în anul 1944. În jumătatea a doua a lunii august 1944 în rezultatul operaţiei militare Iaşi-Chişinău teritoriul republicii şi or. Chişinău au fost eliberate de sub ocupaţia fascistă. Frontul s-a deplasat în afara frontierei de Stat a U.R.S.S. În legătură cu această a fost luată decizia de a transfera Institutul Pedagogic Moldovenesc în or. Chişinău, iar în or. Tiraspol se restabileşte Institutul Învăţătoresc.

După reevacuarea Institutului la Tiraspol, directorul lui a fost Pavel Şimarev.

Craciun Agripina Nichita (1911-1999) – director al Institutului Învăţătoresc din Tiraspol în anii 1944-1948, filolog, lector superior, funcţionar public. În octombrie 1944 este numită în funcţie de locţiitor al directorului pentru activitatea didactică şi ştiinţifică a Institutului Învăţătoresc, iar în noiembrie – director.

Activitatea managerială a Agripinei Craciun a contribuit la atingerea obiectivului principal: completarea Institutului cu cadre didactice şi ştiinţifice, revigorarea procesului de învăţămînt, a activităţii didactico – metodice şi de cercetare a catedrelor. Spre finele anului de studii 1944 – 1945 Institutul Învăţătoresc avea patru facultăţi: istorie, limbi şi literaturi, fizică şi matematică, ştiinţe ale naturii şi geografie. În decembrie 1948, după demisia din funcţia de director, Agripina Craciun devine şef catedră a Institutului Învăţătoresc. În anul 1951 este numită viceministru, iar între 1951-1953 şi 1958-1961- ministru al învăţămîntului public din R.S.S.M. Din anul 1953 pînă în anul 1958 deţine funcţia de locţiitor al Preşedintelui Consiliului de Miniştri al R.S.S.M., iar din anul 1961 pînă în anul 1975 – secretar al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M., fiind aleasă deputat al Sovietului Suprem al Republicii.

Cotenco Ivan Arsenie (1913 - 2002) - director al Institutului Învăţătoresc din Tiraspol (1948-1952) director al Institutului Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol (1952-1954), istoric, doctor în ştiinţe istorice, docent.

În vara anului 1954 începe o nouă etapă în activitatea Institutului. La 6 iulie, Consiliul de Miniştri al R.S.S.M a adoptat Hotărîrea nr.762 “Cu privire la măsurile de îmbunătăţire a pregătirii cadrelor de învăţători în instituţiile pedagogice ale republicii”. În conformitate cu această hotărîre are loc reorganizarea facultăţilor şi catedrelor: specialitatea “istorie” a facultăţii de istorie şi filologie a Insitutului Pedagogic din Tiraspol a fost transferată la Institutul Pedagogic de Stat „Ion Creangă” din Chişinau, iar specialitatea “limba şi literatura moldovenească” a acestei facultăţi - în Institutul Pedagogic de Stat „Alecu Russo” din Bălţi. În Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol a fost transferată facultatea de fizică şi matematică a Institutului Pedagogic din Cahul, facultatăţile de ştiinţe ale naturii şi de geografie ale Instituţiilor pedagogice din Chişinău, Bălţi, Cahul şi studenţii anului doi ai facultăţii de ştiinţe ale naturii a Institutului Învăţătoresc din Soroca. În octombrie 1954 Ivan Cotenco a fost eliberat din funcţia de director al Institutului şi a continuat să activeze în funcţie de docent. În anii 1961-1976 Ivan Cotenco este şef al catedrei de istorie a Institutului.

Cotorobai Alexei Vasile (1912-1982) - director al Institutului Pedagogic de Stat “Taras Şevcenco” din Tiraspol în anii 1954-1955, fizician, lector superior. În această perioadă a fost începută crearea staţiei agrobiologice a Institutului (1955), unde studenţii anilor trei şi patru ai facultăţii de ştiinţe ale naturii îşi realizau practica de cîmp la bazele agriculturii, fiziologia plantelor, metodica predării biologiei. În anul de studii 1954-1955 contigentul de studenţi constituia 1161 (39,5%)- la zi şi 1781(60,5%)- cu frecvenţă redusă. În anul 1955 în Institut activau 106 cadre didactice, inclusiv 20 doctori în ştiinţe, care efectuau cercetări în domeniile: chimie, fizică, geografie, biologie, matematică. După concediere din funcţia de director al Institutului, Alexei Cotorobai activează în calitate de şef al catedrei de fizică generală.

Todica Mihail Petru (1919-1989) - director al Institutului Pedagogic de Stat “Taras Şevcenco” din Tiraspol în anii 1955-1958, geograf, doctor în ştiinţe geografice, docent. În anul 1956 a fost publicat primul volum “Anale ştiinţifice ale Institutului Pedagogic de Stat din Tiraspol”. Aceste Anale au fost editate pînă în anul 1970, pînă la adoptarea deciziei despre editarea culegerilor tematice interuniversitare.

La începutul anului de studii 1956-1957 Institutul a trecut la pregătirea învăţătorilor la specialităţile de profil larg cu durata studiilor de 5 ani.

Din iniţiativa lui Mihail Todica facultatea de ştiinţe ale naturii şi facultatea geografie au fost integrate într-o facultate unică. În 1957 în Institut a fost deschis planetariul binevenit pentru pregătirea specialiştilor în astronomie.

La finele anului 1958 Mihail Todica este transferat la Filiala Moldovenească a A.Ş a U.R.S.S. Din anul 1968 este docent al catedrei de economie a Institutului Politehnic de Stat “Serghei Lazo” din Chişinău, iar după incorporarea facultăţii de economie în Universitatea de Stat “V. I. Lenin” din Chişinău activează pînă în anul 1979 în funcţie de docent al catedrei de economie a muncii.

Kozlovskii Miroslav Ivan(1918-1982)- director, rector al Institutului Pedagogic de Stat “Taras Şevcenco” din Tiraspol în anii 1958-1962, fizician, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar.

În anul de studii 1959-1960 Institutul a început pregătirea profesorilor şcolari la trei specialităţi noi: “biologie şi chimie”, “fizică şi chimie”, “pedagogie şi metodica învăţămîntului primar”. În anul 1959 au fost deschise secţiile de filologie, ştiinţe ale naturii şi geografie ale Societăţii ştiinţifice studenţeşti.

Către anul 1960 potenţialul ştiinţific al Institutului a crescut într-atît, că facultăţile aveau posibilitatea să organizeze de sine stătător conferinţe ştiinţifice.

Începutul anilor 60 este marcat de succese importante în activitatea ştiinţifică. Numai la matematică au fost susţinute 11 teze de doctor în ştiinţe. În anii 1962-1964 Miroslav Kozlovskii este şef al catedrei de fizică generală şi metodica predării fizicii. În anul 1964 este transferat în funcţia de colaborator ştiinţific superior pentru finalizarea tezei de doctor habilitat.

În anii 1965-1971 Miroslav Kozlovskii deţine funcţia de prorector pentru ştiinţă, din 1971 este profesor universitar al catedrei de fizică generală şi metodica predării fizicii, din 1972-şef al acestei catedre, din 1976 - şef al catedrei de metodica predării fizicii şi mijloacelor tehnice de instruire, iar în anii 1978-1981 - profesor al catedrei nominalizate.

Procopeţ Ion Moisei (1923 – 1985) rector al Institutului Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol anii 1962-1967, biolog, doctor în ştiinţe biologice, docent.

Ion Procopeţ, ca manager, acordă o atenţie deosebită deschiderii noilor catedre şi specializări. În anul de studii 1961-1962 Institutul începe pregătirea profesorilor şcolari în domeniile: „limbă germană”, limbă franceză şi limba germană” „fizică şi astronomie”, biologie şi bazele producţiei agricole”. Tot atunci în cadrul Institutului a fost deschisă şcoala de fizică şi matematică pentru tineret.

Din anul 1965 Ion Procopeţ activează în calitate de şef de catedră anatomie, fiziologia omului şi a animalelor, iar în anii 1978- 1983 decan al facultăţii de biologie şi chimie.

Novac Anton Emanuil (1927) – rector al Institutului Pedagogic de Stat „ Taras Şevcenco din Tiraspol în anii 1967 – 1978, istoric, doctor în ştiinţe istorice,docent, funcionar public.

În scopul aprofundării şi consolidării cunoştinţelor căpătate în procesul educativ, formării la studenţi a deprinderilor de cercetare ştiinţifică şi de organizare a experimentelor în anul 1969 în Institut a fost constituit primul în republică Birou studenţesc de construcţii, în care cu ajutorul studenţilor şi profesorilor a fost creat un şir de clase automatizate, destinate evaluării cunoştinţelor elevilor şi patru tipuri de clase automatizate pentru lucrul frontal, care au fost instalate în 38 de şcoli şi în trei instituţii de învăţămînt superior din Moldova.

Începând cu anul 1971, au fost deschise direcţii noi de cercetare ştiinţifică: fizica corpului solid, astronomia teoretică, fiziologia funcţiei sistemului cardio-vascular, căile şi legităţile evoluţiei istorice a animalelor şi plantelor şi altele.

În scopul orientării profesionale a tineretului în anul 1973 în Institut se creează societatea ştiinţifică a elevilor şcolilor medii, iar în anul 1977- facultatea viitorului profesor şcolar.

În anul 1970 Institutul a sărbătorit cea de-a 40 aniversare a sa. Prin Decretul special al Prezidiului Sovietului Suprem al R.S.S.M. Institutul Pedagogic de Stat „ Taras Şevcenco” din Tiraspol a fost decorat cu Diploma de onoare.

În anii 1980 – 1987 Anton Novac deţine funcţia de locţiitor al directorului Institutului de istorie a partidului pe lîngă CC al PC al Moldovei. Lui Anton Novac i s-au conferit titlurile onorifice „Emitent al Învăţămîntului public din R.S.S.M.”, „Eminent al Educaţiei din U.R.S.S.” , „Lucrător emerit al culturii din R.S.S. Moldovenească”.

Hariton Andrei Zaharia (1933) – rector al Institutului Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol în anii 1978-1987, matematician, doctor în ştiinţe pedagogice, profesor universitar.

În cei peste 9 ani de activitate în funcţia de rector asigură fundarea unei facultăţi noi- pedagogie, deschiderea a şase specializări noi de pregătire a cadrelor didactice şi organizarea a şase catedre noi, crearea centrului doi studenţesc de confecţionare a mijloacelor tehnice de instruire, dotarea laboratoarelor didactice şi ştiinţifice cu utilaj nou modern, asigurarea cu computere a primei catedre de informatică din Republica Moldova, construirea unui bloc nou de studii cu săli moderne şi bibliotecă, instalarea pe teritoriul Institutului a Memorialului consacrat lectorilor şi studenţilor căzuţi în războiul al doilea mondial.

Spre finele anului 1970 Institutul Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco”din Tiraspol a devenit un centru ştiinţific cunoscut nu numai în republică, dar şi în afara frontierelor ei.

În anul 1980 Institutul a sărbătorit jubileul său de 50 de ani. Prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al U.R.S.S. pentru succesele obţinute în pregătirea cadrelor pentru învăţămîntul public Institutul Pedagogic de Stat „ Taras Şevcenco” din Tiraspol a fost decorat cu Ordinul „ Insigna de Onoare”.

În anii 1988-1999 dl Hariton activează în calitate de profesor universitar, rector, director al Institutului de perfecţionare a cadrelor didactice din Tiraspol, iar din anul 1992 – al Filialei Tiraspol a Institutului Naţional de perfecţionare a cadrelor didactice în mun. Chişinău. Din 1997 - profesor universitar al Catedrei de geometrie superioară şi metodica predării matematicii a Universităţii de Stat din Tiraspol (cu sediul în mun. Chişinău). Din anul 2008 şi pînă în prezent – şef al catedrei Didactica matematicii, fizicii şi informaticii.

Dlui Andrei Hariton i s-a decernat insignele „Pentru succese eminente în domeniul învăţămîntului superior din U.R.S.S.”, „Eminent al Învăţămîntului Public din R.S.S.M.”, i s-a conferit Titlul Onorific „Om emerit”, este decorat cu Medalia de aur „Pentru merite în învăţămînt” a Academiei Internaţionale din Ucraina, cu „Diploma de onoare” a Prezidiului Sovietului Suprem al RM, este Cavaler al Ordinului „Insigna de Onoare” a U.R.S.S.

Coşcodan Mihai Feodosie (1940) rector al Institutului Pedagogic de Stat „Taras Şevcenco” din Tiraspol în anii 1987-1992, geograf, doctor în ştiinţe geografice, conferenţiar.

În 1990 este ales deputat în Parlamentul Moldovei.

În anii 1992-1994 este vice-prim ministru al Republicii Moldova, iar în anii 1994-1998 ambasador al Republicii Moldova în Bulgaria, Iugoslavia şi Macedonia. După încheierea activităţii diplomatice revine la munca didactică, lucrînd în ULIM, USM. Lui Mihai Coşcodan i s-a conferit titlul onorific „Eminent al Educaţiei din R.S.S.M.”

Tolocenco Petru Vasile (1941) – rector al Universităţii de Stat din Tiraspol în anii 1992-2002, filolog, doctor în filologie, profesor universitar interimar.

Din luna mai 1992 Institutul a căpătat Statutul de Universitate de Stat, iar în iulie 1992, în urma declanşării conflictului militar de cărte forţele antinaţionale, separatiste, Universitatea de Stat din Tiraspol este evacuată în mun. Chişinău în conformitate cu Horărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 480 din 9 iulie 1992.

Anul de studii 1992-1993 începe la Chişinău în condiţii extrem de grele. Lipsită de suportul material acumulat timp de jumătate de secol universitatea reuşeşte să activeze totuşi în ritmuri stabile fiind ajutată de conducerea Republicii Moldova şi de universităţile şi centrele ştiinţifice din Chişinău.

Instituţiile academice şi de învăţămînt din România au donat UST de mai multe ori

cărţi, materiale didactice, literatură artistică şi de specialitate.

Pe parcursul anulor 1992-1996 a fost creată o bază materială proprie, suficientă pentru a continua procesul de învăţămînt şi de cercetare. În anul 1992 Universităţii i s-au pus la dispoziţie un bloc de studii (ulterior, în 2002 încă un bloc de studii şi un cămin studenţesc), un cămin pentru lectori, în anul 1996 37 de angajaţi ai instituţiei au primit apartamente. Din septembrie 2002 şi pînă în noiembrie 2009 Petru Tolocenco activează în calitate de profesor universitar interimar, iar din noiembrie 2009 şi pînă în prezent este şef al catedrei de limbă şi literatură romînă a UST. Este cavaler al ordinului „Gloria Muncii”, i s-a conferit titlul onorific „Om emerit”.

Cioban Mitrofan Mihail (1942), matematician, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar, academician al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în anii 1987, 2002-2009 rector al Universităţii.

În cei peste 6 ani de activitate în funcţia de rector asigură deschiderea unor specialităţi noi, reorganizarea, reevaluarea tuturor componentelor procesului de învăţământ în legătură cu punerea în aplicare, începând cu anul de studii 2005-2006, a exigenţelor Procesului de la Bologna şi crearea Spaţiului European al Învăţământului Superior.

Mitrofan Cioban a contribuit la păstrarea tradiţiilor, acumulate pe parcursul deceniilor, privitoare la pregătirea profesorilor şcolari. În anii 2003-2009 s-a intensificat colaborarea bilaterală a UST cu centrele ştiinţifice şi universitare din ţară şi de peste hotarele ei.

Universitatea şi 21 specialităţi ale ei au fost acreditate prin Hotărârile Colegiului Ministerului Educaţiei nr. 81 din 21.10.2003 şi nr. 754 din 28.06.2007.

Universitatea este acreditată de Stat conform Codului cu privire la ştiinţă şi inovare a Republicii Moldova pentru trei profiluri (Hotărârea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi atestare nr. 40/AC din 13.09.2007).

Mitrofan Cioban este membru titular al Academiei de Ştiinţe din New-York, al Societăţii de Matematică din Moscova, al Prezidiului Comisiei Superioare de Atestare a Republicii Moldova. Este Laureat al Premiului VSNTO în domeniul matematicii, Laureat al Premiului Boris Glavan al Comsomolului din Moldova, Laureat al Premiului de Stat în domeniul ştiinţei şi tehnicii, decorat cu insigna „Emitent al învăţământului superior” din URSS, cu medalia Academiei de Ştiinţe a Moldovei „Dimitrie Cantemir”, Cavaler al Ordinului „Gloria Muncii”.

Calmuţchi Laurenţiu Ion (1949), matematician, doctor habilitat în ştiinţe fizico-matematice, profesor universitar în anii 2002, 2009 – până în prezent rector al Universităţii.

Laurenţiu Calmuţchi promovează un stil profesional şi managerial eficient, mobilizează întreaga comunitate universitară prin exemplul personal, asiduitate, perseverenţă.

În prezent în UST funcţionează 5 facultăţi: Fizică, matematică şi Tehnologii informaţionale, Geografie, Biologie şi chimie, Pedagogie, Filologie. Activitatea didactico-metodică, consultativă şi de cercetare se desfăşoară la 18 catedre, 7 şefi de catedre sînt doctori habilitaţi, profesori universitari, 10 doctori în ştiinţe, conferenţiari universitari.

Comunitatea universitară este constituită din 153 de cadre didactice titulare, inclusiv 20 de doctori habilitaţi şi profesori universitari şi 96 de doctori în ştiinţe, conferenţiari universitari 62 de cadre didactice activează prin cumul, majoritatea acestora având titluri şi grade ştiinţifice şi didactice. La UST învaţă 5327 de tineri, dintre care 1846 la învăţământul de zi şi 3481 - cu frecvenţă redusă, 394 de masteranzi şi 44 de doctoranzi şi postdoctoranzi.

Strategia Academică a Universităţii de Stat din Tiraspol porneşte de la obiectivele formulate în Statutul Instituţiei şi orientate spre următoarele domenii: activitatea didactică şi de cercetare, al pregătirii postuniversitare, al cooperării interuniversitare şi al dezvoltării şi modernizării bazei materiale.

Priorităţile cu caracter general stabilite şi aprobate de Senatul universităţii vizează mai multe direcţii. Prima rezidă în perfecţionarea continuă şi adaptarea planurilor de învăţămînt la toate specialităţile, astfel încît diplomele de absolvire a universităţii să poată fi recunoscute în spaţiul european. Asigurarea calităţii învăţămîntului, definirea responsabilităţilor persoanelor implicate în sistemul calităţii, evaluarea permanentă a activităţii cadrelor didactice şi a studenţilor, reprezintă a doua prioritate a universităţii. Cea de-a treia constă în dezvoltarea sistemilui de învăţămînt bazat pe 3 cicluri, pe promovarea mobilităţii studenţilor, a personalului didactic, interdisciplinarităţii în curricula universitară, dezvoltarea de noi cursuri pentru deschiderea specialităţilor noi în concordanţă cu cerinţele pieţii muncii, crearea centrelor de formare continuă şi prestarea serviciilor de consultanţă care să permită valorificarea pregătirii ştiinţifice a cadrelor universitare, dezvoltarea specialităţilor de pregătire la ciclul II (masterat) şi de pregătire a specialiştilor prin doctorat.

Universitatea de Stat din Tiraspol, parcurgînd calea reformelor, este receptivă la transformările ce se produc în învăţămîntul superior din ţară şi de peste hotare şi aplică elementele inovatoare ale practicii universitare moderne.

Domnul Calmuţchi este laureat al Premiului de Stat, Cavaler al Ordinului Gloria Muncii, membru al Asambleii Academiei de Ştiinţe a Moldovei.