Scurt istoric

      în octombrie 1924 în cadrul Ukrainei Sovietice a fost creată Republica Autonomă Moldovenească. La acel moment nu exista nici o şcoală cu predare în limba romînă (moldovenească). Dintre cei 565 de profesori ce activau în şcolile din republică numai 11 dintre ei cunoşteau limba romînă. Odată ce economia Moldovei avea nevoie de specialişti, în scopul pregătirii cadrelor didactice pentru şcolile primare au fost organizate cursuri pedagogice de trei ani, iar din 1927 în oraşul Balta a fost deschis Tehnicumul Pedagogic Moldovenesc. Tot în această perioadă au început să funcţioneze primele şcoli cu predare în limba maternă. în octombrie 1929, la aniversarea a 5-a a Republicii Autonome Moldoveneşti, comisarul poporului pentru învăţămînt P. Chioru, a menţionat că în republică activează 130 de şcoli primare şi 11 şcoli cu învăţămînt de şapte ani care sînt amplasate în satele moldoveneşti. Aceste şcoli erau frecventate de peste 16 mii de copii. Pentru prosperarea tinerei autonomii Tehnicumul şi cursurile pedagogice nu erau suficiente, iar pregătirea cadrelor didactice, devenise o problemă majoră. Nu salva situaţia nici facultatea muncitorească (rabfac) organizată în anul 1929. Imperativele timpului de atunci cereau deschiderea unei instituţii de învăţămînt superior pentru pregătirea specialiştilor în acest domeniu în special, era necesară pregătirea cadrelor pedagogice performante. în anul 1929 a fost organizată admiterea în viitoarea instituţie de învăţămînt superior în cadrul Tehnicumului Pedagogic Moldovenesc din oraşul Balta.

      La 1 octombrie 1930 a fost inaugurat Institutul Moldovenesc de Educaţie Publică cu sediul în oraşul Tiraspol, cu durata studiilor de trei ani. Directorul institutului, semnînd ordinul nr.1 din 1octombrie 1930, a determinat structura acestei instituţii, şi în felul acesta au fost organizate trei facultăţi (agrobiologie; mecanică şi matematică; filologie) şi cinci catedre: biologie; fizică; matematică; limba şi literatura moldovenească; pedagogie.

      Contingentul studenţesc din primul an de activitate a institutului îl constituia 203 persoane, dintre care 137 moldoveni. Predarea se efectua în limbile romînă, rusă şi ucraineană. La anul doi şi trei de studii au fost transferaţi o parte din studenţii Tehnicumului Pedagogic Moldovenesc.

      în 1931 instituţia capătă denumirea de Institut Moldovenesc de Educaţie Socială, avînd deja primele promoţii de absolvenţi: 20 persoane. în anul 1932 au absolvit institutul 16 persoane.

      începînd cu anul de studii 1933-1934, institutul este reorganizat în Institutul Pedagogic Moldovenesc cu durata de studii de patru ani. în anii 1933 şi 1934 au absolvit institutul 70 persoane. în iulie 1934, în legătură cu lipsa acută de profesori şcolari toţ  studenţii care au finisat anul doi au fost trimişi în şcolile republicii pentru a desfăşura practica pedagogică în răstimp de un an de zile. Completarea învăţămîntului preuniversitar cu cadre învăţătoreşti din contingentul de studenţi, anii trei şi patru ai instituţiilor pedagogice a durat pînă în anul 1964.

Profesorul universitar Miroslav Cozlovschi
în laboratorul de creşterea cristalelor

      Completarea de mai departe cu cadre didactice a Institutului a fost efectuată iniţial prin transferul celor mai calificaţi lectori din Tehnicumul Pedagogic Moldovenesc, Tehnicumul Pomilegumicol din Tiraspol, precum şi careva absolvenţi ce au absolvit doctorantura la instituţiile de învăţămînt superior din Moscova, Sankt � Petersburg, Kiev, Odesa.

      Pentru a ţine cursuri de prelegeri au fost invitaţi academicianul D. Tretiakov, profesorii universitari G. Maştaler, V. Bogatskii. în continuare, completarea subdiviziunilor şi facultăţilor sa efectuat din contul celor mai talentaţi absolvenţi ai institutului din Tiraspol (N. Agasieva, V. Volkovinskaia, A. Baranovschi, D. Batrînsea, I. Ceban, O. Andrus, M. Radul, S. Afteniuc, N. Chiricenco şi alţii). Numai în anul 1934 au fost admişi la studii în doctorantură peste 10 absolvenţi, în felul acesta, fiind soluţionată unadin cele mai importante probleme, cea a cadrelor.

      Amplificarea şi lărgirea instituţiei are loc în mod evident în 1939, cînd au fost organizate deja două instituţii învăţătoreşti, la Balta şi Tiraspol, cu durata studiilor de doi ani, iar mai tîrziu, în legătură cu includerea oraşului Balta în regiunea Odesa, Institutul învăţătoresc din această localitate este transferat în cadrul Institutului Pedagogic Moldovenesc din Tiraspol.

      Către perioada anilor 40 Institutul Pedagogic Moldovenescdevenise o mîndrie naţională şi dispunea de un colectiv de profesori şi cercetători ştiinţifici calificaţi, avea o bază ştiinţifico-metodică care permitea pregătirea cadrelor de înaltă calificare la toate disciplinele şcolare. Biblioteca institutului dispunea de peste 35 de 10 mii de titluri de carte. în anul 1937 a fost dat în exploatare un bloc nou. O mare contribuţie în organizarea studiilor, cercetărilor ştiinţifice şi a procesului educativ a adus-o directorul A. Baranovski. Studenţii care îşi făceau studiile la moment aveau burse, inclusiv burse de merit (C. Iliaşenco, E. Postovoi, Ia. Grosul, A. Voloşciuk, mai tîrziu devenind eminenţi ai învăţămîntului public). Din 1931 instituţia dispunea de o bază experimentală agricolă situată nu departe de satul Tîrnăuca, fiind apreciată drept una din cele mai prestigioase la timpul respectiv.

      Războiul din 1941 � 1945 a tulburat activitatea paşnică a ţării şi, nemijlocit, a influenţat negativ activitatea Institutului Pedagogic Moldovenesc. în iunie 1941 tinerii studioşi susţineau examenele de curs sau cele de absolvire şi urmau să fie repartizaţi în cîmpul muncii. Spre regret, războiul impune comasarea Institutului Pedagogic din Tiraspol cu cel din Chişinău şi evacuarea lor în oraşul Buguruslan, regiunea Orenburg (pe atunci Cikalov), Federaţia Rusă. Contingentul de profesori şi studenţi a fost redus în mod simţitor. în timpul evacuării din 1941 � 1942, procesul de studii a fost întrerupt. O mare parte din studenţi şi profesori nemijlocit s-au inclus în aceste evenimente, au participat în luptele celui de-al doilea război mondial, fie pe front, fie în spatele frontului.

      în anul 1942 Institutul Pedagogic Moldovenesc îşi va relua activitatea în nişte condiţii specifice, de evacuare. La acea epocă instituţia respectivă avea peste 21 de angajaţi, 2 doctori habilitaţi, 4 doctori şi 2 colaboratori ştiinţifici superiori. Au fost organizate cursuri pregătitoare pentru candidaţii la studii. în ianuarie 1944 funcţionau 16 grupe academice unde şi-au făcut studiile 374 studenţi. Tot în acest an au absolvit universitatea prima promoţie în condiţii de evacuare alcătuită din 19 persoane, reprezentanţi ai diferitor specialităţi: 1 filolog, 14 istorici, 4 matematicieni şi fizicieni.

      La începutul anului universitar 1956 � 1957, Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol pregătea profesori şcolari la specialităţile de profil larg cu termenul de studii de cinci ani. Tot în acest an de studii a fost deschis şi un planetariu pentru realizarea necesităţilor de pregătire a specialiştilor în astronomie. în legătură cu reorganizarea sistemului de învăţămînt superior, universitatea pierde în anii 1956 � 1966 posibilitatea de pregătire a profesorilor şcolari la specialităţile istorie şi limbi moderne. Aceste specialităţi au fost transferate în alte centre universitare din republică. Necătînd la toate acestea, institutul începe să se dezvolte foarte rapid. în această perioadă, numărul de studenţi a crescut de la 2522 (dintre care 1108 la secţia de zi şi 1414 la secţia cu frecvenţă redusă) la 7043 studenţi (3214 la secţia de zi şi 3829 la secţia cu frecvenţă redusă).

      Din iniţiativa corpului profesoral-didactic al facultăţii Fizică şi matematică C. Arseni, V. Bîcicov, A. Frenk, A. Cotorobai, I. Valuţă şi E. Socolov în anul 1956 a fost organizată prima conferinţă ştiinţifică a studenţilor, fiind prezentate peste 15 referate. Astfel de conferinţe se convocau în permanenţă, fiind organizate la toate facultăţile institutului.

      în perioada 1955 � 1959 au fost determinate noi direcţii de cercetări ştiinţifice a colaboratorilor B. Matienco, P. Crăciun, M. Kozlovski, I. Burdian, V. Gurov, I. Procopeţ, E. Natanson, G. Şişcanu, N. Mihai, V. Zapadaev, E. Feldman, N. Rîmbu, A. Frenk, I. Valuţă, Ia. Cioban, G. Verşigora.

     în anul 1960 a fost formată Academia de Ştiinţe a Moldovei, iar primul ei preşedinte a fost ales unul din absolvenţii Institutului Pedagogic din Tiraspol, academicianul I. Grosul.

      Numărul de doctori în ştiinţe a crescut de la 20 (în anul 1959) pînă la 54 (în anul 1965) şi 100 (în anul 1970). în anii 1960 � 1965 în domeniul matematicii au fost susţinute 11 teze de doctorat. Concomitent a fost renovată baza materială, s-a construit două cămine, un bloc nou de studii şi un bloc locativ pentru colaboratori

      în anul 1968 M. Kozlovskii susţine prima teză de doctor habilitat realizată pe baza cercetărilor efectuate în laboratoarele institutului. în răstimpul indicat au fost organizate de către academicianul P. Alexandrov şi profesorul P. Osmatescu două simpozioane unionale �Topologia generală şi aplicaţiile ei � (1965, 1969).

Simpozionul Topologic Tiraspolean (1969)
Doctorandul M.Cioban expune rezolvarea unei probleme
formulate de profesorul V.I.Ponomarev

      în iulie 1971 pentru succese deosebite în pregătirea cadrelor didactice rectorul institutului A. Novac este menţionat cu ordinul �Insigna de onoare�, iar conferenţiarul universitar, şeful catedrei de algebră, I. Florea � cu �Drapelul Roşu de Muncă�.

      în anii 1970 � 1992 au susţinut tezele de doctor habilitat V. Zapadaev (1972, istorie), V. Gurov (1972, economie), E. Feldman (1972, geografie), N. Mihai (1974, filosofie), M. Ciobanu (1980, matematică), V. Grati (1988, biologie), A. Lungu (1991, geologie , I. Şchiopu (1991, pedagogie), E. Gheorghiţă (1992, fizică), P. Patienco (1997, ştiinţe agrare). în perioada 1930 � 1980 au fost publicate peste 16 4500 de lucrări ştiinţifico � metodice, inclusiv 58 monografii, 20 de culegeri de articole, 28 manuale şi materiale didactice.

       Rezultatele ştiinţifice ale colaboratorilor institutului au fost înalt apreciate de comunitatea ştiinţifică din ţară şi peste hotare:
- în anul 1968 M. Ciobanu devine laureat al premiului Prezidiului Societăţilor Tehnico�Ştiinţifice şi a Comitetului Central al Comsomolului Unional;
- în anul 1972 profesorul universitar V. Grati este apreciat cu Premiul de Stat al Moldovei;
- în anul 1976 profesorul universitar E. Feldman obţine Premiul de Stat al URSS;
- în anul 1974 profesorul universitar M. Ciobanu este apreciat cu Premiul Boris Glavan al Comsomolului din Moldova;
- în anul 1992 doctorul în ştiinţe fizico-matematice L. Chiriac este apreciat cu Premiul Tineretului din Moldova;
- în anul 1998 doctorul în geografie L. Chirică este apreciat cu Premiul Tineretului din Moldova;
- în anul 2002 academicianul M. Ciobanu şi doctorii în ştiinţe fizico-matematice, conferenţiarii L. Calmuţchi şi L. Chiriac sunt apreciaţi cu Premiul de Stat al Moldovei;
- în anul 2003 doctorul în ştiinţe fizico-matematice D. Afanas este apreciat cu Premiul Tineretului din Moldova.

      în mai 1992 prin Decretul Preşedintelui şi Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova, Institutul Pedagogic de Stat din Tiraspol capătă statutul de Universitate de Stat. Conducerea locală declară universitatea �a cincea coloană� după nenumăratele ei refuzuri de a trece sub jurisdicţia organelor separatiste.

Rectorul universităţii, doctor habilitat, prof. univ.,
Laurenţiu Calmuţchi

      în luna iulie 1992, în urma declanşării conflictului militar în raioanele de Est ale Republicii Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol în conformitate cu Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova este evacuată în oraşul Chişinău.

      în august 2002, prin Decizia Guvernului Republicii Moldova, Universităţii i se oferă un bloc de studii şi un cămin pentru studenţi, soluţionînd într-un mod oarecare problema spaţiului necesar convocării. Problema îmbunătăţirii spaţiului locativ pentru profesori şi studenţi rămîne însă în vigoare pînă în prezent.

Prorectorul pentru activitatea metodică şi relaţii externe
Petru Donţoi, doctor în filozofie, conferenţiar universitar

      Necătînd la condiţiile nefavorabile de evacuare, în universitate s-a intensificat procesul de cercetare ştiinţifică şi de pregătire a specialiştilor prin masterat, doctorat, postdoctorat.

      Universitatea participă activ la reciclarea cadrelor didactice din instituţiile preuniversitare, la elaborarea şi implementarea inovaţiilor curriculare în învăţămînt la toate nivelurile, la editarea manualelor şi materialelor didactice pentru învăţămîntul preuniversitar şi universitar. Tot mai multă atenţie se acordă predării disciplinelor psihologo�pedagogice, organizării practicii pedagogice, a aplicaţiilor pe teren. în Republica Moldova nu există nici o localitate, în care n-ar fi activat absolvenţii Universităţii de Stat din Tiraspol.

      La 1 septembrie 2005, componenţa corpului profesoraldidactic al Universităţii includea peste 200 cadre didactice, un academician, 16 profesori universitari şi doctori habilitaţi, peste 100 doctori în ştiinţe şi conferenţiari universitari.

      Astăzi, contingentul studenţesc este de peste 4000 de persoane. Universitatea pregăteşte cadre de înaltă calificare la cele 32 de specialităţi la ciclul universitar, 6 specialităţi la masterat şi 10 specialităţi la doctorat şi postdoctorat.

      Actualmente, colectivul UST se află în căutarea unor forme şi modalităţi noi de promovare a valorilor autentice ce ţin de domeniul învăţămîntului universitar, de reformare a sistemului educaţional în conformitate cu dezideratele timpului, în lumina unor criterii sigure de evaluare.